16 C
Judeţul Teleorman
luni, octombrie 12, 2026
Acasă Blog Pagina 953

BCT-CST Alexandria a pierdut la Galaţi primul meci din disputa pentru locurile 5-6 în LNBF

0

Este marţi seara şi stau de minute bune în faţa laptopului pe care am urmărit transmisia live de pe site-ul Federaţiei Române de baschet a primului meci din disputa Phoenix Galaţi-BCT CST Alexandria pentru locurile 5-6 în faza play-off. Deşi am parcurs minut cu minut evoluţia scorului, nu-mi vine să cred că echipa din Teleorman a fost învinsă aşa de categoric: 96-66 (29-17, 25-14, 17-17, 25-18). Desigur, nu am fost convins că alexăndrencele pot învinge la Galaţi, dar am sperat într-o confruntare echilibrată, cât de cât. Cum nu am văzut efectiv partida, mă limitez doar la comentarii bazate pe datele statistice din transmisia pe calculator. Poate nu sunt prea multe lucruri de spus. Până la urmă, Phoenix pornea ca favorită a acestei întâlniri sportive, în faţa unei formaţii cu o bancă de rezerve alcătuită în principal din junioare. Apoi, să nu uităm că un loc şase în ediţia 2015-2016 a Ligii Naţionale de baschet feminin reprezintă pentru Alexandria o “diplomă de excelenţă”, în condiţiile improprii ştiute de desfăşurare a antrenamentelor şi a meciurilor susţinute “acasă”, de fapt în deplasare. Totuşi când ajungi cu fruntea sus la capătul campionatului, pretenţiile sunt justificate. Mai ales că la meciul din turul sezonului regulat Phoenix a câştigat cu mare greutate (73-69), pentru ca, apoi, la Craiova, în retur, BCT-CST să producă surpriza: 87-77!
csbt - galati 1În fine, de această dată, la Galaţi, gazdele au intrat în teren hotărâte să facă rapid diferenţa care să le asigure liniştea. Cu formula de bază C.Rochel, C.Walter, M.McKenzie, A.Frost şi R.Filip, în faţa echipei de start a BCT-CST: V.Voicu, E.Brown, A.Chivu, S.Arnold şi M.Mihai. Astfel, jucătoarele din Moldova au condus permanent în primele două sferturi, dominarea lor concretizându-se  la finalul reprizei întâi cu un scor net (54-31). La gazde, americancele MMcKenzie, A.Frost şi C.Rochel aveau deja câte zece puncte marcate, în timp ce la BCT-CST căpitanul Viorela Voicu (15) şi americanca Elan Brown (11) aduceau pe tabela electronică peste 80 la sută din zestrea totală a oaspetelor. După pauza mare, sfertul trei a confirmat echilibrul pe care-l anticipam în avancronică. Însă, ultima parte a fost un nou “galop” pentru gălăţence, în faţa unei echipe resemnate, obosite (?). De remarcat că cea mai bună jucătoare a meciului este din tabăra BCT-CST, Elan Brown (din nou cu double-double!) reuşind 25 de puncte şi 14 recuperări. Liderul paselor decisive a fost tot o “alexăndreancă”, Shanita Arnold, cu zece reuşite de acest fel.
Pentru BCT-CST au evoluat Elan Brown-25 puncte, Viorela Voicu-15 p, Alina Podar 11 (2×3) p, Shanita Arnold-9 (1×3) p, Mihaela Mihai-6 p (2×3), Alina Chivu, Beatrice Alaiba, Tania Agache, Teodora Manea şi Irina Enache. La Phoenix au jucat A.Frost-21 (5×3) puncte, M.McKenzie-19 p, C.Walter-16 p, C.Rochel-12 p, R.Filip-9 p, B.Fota-6 p, D.Fota-5 p, H.Demeter-4 p, A.Creţu-4 p şi M.Geleriu.
Următorul meci al acestei serii de „două din trei” va avea loc pe 25 martie la Arena de Baschet din Bucureşti, cu BCT-CST pe post de gazdă. Cred că în această partidă, probabil ultima din actuala ediţie a Ligii Naţionale, elevele antrenorului Mădălin Piperea vor evolua cu mai multă ambiţie. Păcat că partida nu se joacă la Alexandria, unde, sunt convins, s-ar fi creat atmosfera de sărbătoare meritată de această echipă care continuă să ţină sus steagul sportului teleormănean.

ŞTEFAN STAN

Tel Drum, la Tribunalul Teleorman – ”ciumă”, la Curtea de Apel – ”mumă”!

0

În urma unui control efectuat de instituţiile statului, s-a ajuns la concluzia că, în anul 2013, Tel Drum s-a cam lăcomit şi a cerut în plus Consiliului Judeţean aproximativ 5 miliarde de lei vechi pentru faptul că ”a aşteptat să ningă”.
”În exerciţiul bugetar al anului 2013, pentru lucrările de deszăpezire efectuate în baza Contractului subsecvent nr. 124/22.10.2012, încheiat între Consiliul Judeţean Teleorman şi S.C. TEL DRUM S.A. Alexandria au fost efectuate plăţi nelegale, în sumă de 468.268 lei, de la cap.84.02 „Transporturi“, reprezentând cheltuieli cu amortismentul incluse în mod nejustificat în tarifele de aşteptare şi, respectiv, tarifele de acţionare ale utilajelor de deszăpezire ”, se arată în Raportul Curţii de Conturi.
Pe cale de consecinţă, s-a dispus recuperarea prejudiciului adus judeţului Teleorman, la care se adaugă penalităţile şi alte taxe. Cum firma TelDrum nu recunoaşte că a încasat bani nejustificaţi şi se încăpăţânează să restituie la bugetul judeţului miliarde de lei vechi, Consiliul Judeţean Teleorman a ales, ca ultimă variantă, să apeleze la instanţa de judecată.
În data de 29 septembrie, magistrații de la Tribunalul Teleorman au admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Judeţean Teleorman în contradictoriu cu pârâta SC TEL DRUM SRL .
”Obligă pârâta SC TEL DRUM SRL să plătească reclamantului JUDEŢUL TELEORMAN reprezentat prin Consiliul Judeţean Teleorman suma de 468.268 lei reprezentând prejudiciul cauzat în derularea Contractului subsecvent nr. 124 ,, Lucrări şi servicii de întreținere multianuală iarnă şi vară 2009-2012 pentru drumurile judeţene,, precum şi daunele interese sub forma dobânzii legale calculate de la data de 25.02.2013 până la data achitării debitului”, se arată în soluția dată de instanță. Cu alte cuvinte, se recunoaște faptul că Tel Drum a încasat banii fără să miște nici măcar un pai.
Însă, după o lună de la pronunțare, Tel Drum declară recurs. Primul termen s-a judecat la Curtea de Apel București, pe 14 martie a.c. Având nevoie pentru a delibera, judecătorii amână cauza pentru 21 martie. Surpriza nu întârzie să apără. Doi dintre magistrați admit recursul și, pe cale de consecință, respinge acțiunea ca nefondată, iar al treilea judecător respinge recursul ca nefondat. Astfel, TelDrum scapă de plata a multor miliarde de lei vechi, iar Consiliul Județean rămâne cu gaura. Cu o gaură colosală în bugetul județului!

M.D.

Vernisajul picturii murale„Drepturile copilului” la Școala Gimnazială Conțești

0

Centrul pentru Educație și Formare „Sintagma” și Școala Gimnazială Conțești (jud. Teleorman) prezintă vernisajul picturii murale „Drepturile copilului”. Festivitatea se va desfășura la Școala Gimnazială Conțești, miercuri, 23 martie, începând cu ora 12.
Pictura a fost realizată în cadrul proiectului pilot de artă participativă „Dă culoare școlii tale!”, care se derulează în 7 școli gimnaziale din 5 localități: București, Chitila, Conțești (jud. Teleorman), Râciu (jud. Mureș), Cluj.Proiectul „Dă culoare școlii tale!” este derulat de Asociația Komunitas în perioada 1 septembrie 2015 – 30 aprilie 2016, în parteneriat cu Centrul pentru Educație și Formare „Sintagma”, Asociația Colectiv A (Cluj) și Asociația KulturTrip (Târgu Mureș).
S-a demonstrat că un mediu fizic vesel și plăcut joacă un rol important în îmbunătățirea atmosferei din școală și, ca urmare, a calității educației și a rezultatelor învățării. Considerat un fel de „al treilea profesor”, spațiul educațional îi „vorbește“ copilului prin ceea ce îi oferă ca posibilitate de acțiune și experiență. Cu cât elevii contribuie mai mult la îmbunătățirea spațiului din școala lor și au posibilitatea să își pună în practică propriile idei, cu atât mai mult se vor simți și ei proprietarii locului și vor aprecia schimbările făcute și eforturile depuse.
La realizarea picturii a contribuit un grup de 20 elevi ai Școlii din Conțești, sub îndrumarea artistei vizuale Delia Popa. Din partea Școlii Conțești activitățile au fost coordonate de D-na profesoară Elena Mărunțelu și au beneficiat de sprijinul D-lui Director George Berceanu și al colectivului școlii.
„Dă culoare școlii tale!” își propune să creeze un model pilot inovator de program de artă participativă de tip pictură murală, în care 105 tineri, șapte profesori din șapte școli din România și șapte artiști plastici vor lucra împreuna în proiecte artistice colective care să exprime valori democratice și să încurajeze diversitatea culturală și de perspective.
Proiectul „Dă culoare școlii tale!” beneficiază de un grant în valoare de 72.473 euro finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin programul EEA Grants, administrat de Fondul ONG în România. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene, accesați http://eeagrants.org si http://www.fondong.fdsc.ro.

 

 

Purcel, fostul viceprimar din Dobroteşti, pe vremuri instigator, mai nou incompatibil

0

Ion Purcel, fostul viceprimar al comunei Dobroteşti, a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate. Conform Raportului ANI, Purcel s-a aflat în stare de incompatibilitate, în perioada 20 iunie 2012-18 iunie 2014, întrucât, a deţinut simultan funcţia de viceprimar şi calitatea de titular întreprindere individuală în cadrul „PURCEL C. ION ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ”, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003. Cu alte cuvinte, în timp ce Purcel era plătit din bani publici se ocupa de bunăstarea societăţii, accesând fonduri europene, pe Măsura 112 privind instalarea tinerilor fermieri. Din cauza faptului că nu-şi îndeplinea atribuţiile de serviciu, dar şi al comportamentului său neadecvat faţă de cetăţeni, aleşii locali din Dobroteşti au decis revocarea acestuia din funcţie. Ion Purcel a contestat în instanţă hotărârea, însă magistraţii nu i-au dat câştig de cauză.
În continuare, prezentăm articol publicat în cotidianul Informaţia Teleormanului, în anul 2014.
Pe vremuri, viceprimarul Ion Purcel îi îndeamnă pe consăteni la revoltă:”luaţi, bă, furcile, şi să intrăm peste ei în Poliţie”
Comuna Dobroteşti are şi ea smecherii ei. Au bani de îi întorc cu furca, se lăfăie în maşine cu fiţe, calcă în picioare orice normă de convieţuire socială, şi la o adică plătesc, că doar are pământul roade. În profilul şmecherului de Dobroteşti se regăseşte şi actualul viceprimar Purcel. Ion Purcel. Deşi pare un om de treabă, şi gospodar pe deasupra, alesul local şi-a dat arama pe faţă, chiar în sediul poliţiei din localitate. În timp ce oamenii legii audiau mai multe persoane prinse pe un fond de vânătoare, viceprimarul le adresa zecilor de consăteni adunaţi la faţa locului ca la circ, îndemnul tovărăşesc:„Luaţi, bă, furcile, şi să intrăm peste ei în Poliţiei”. Întreaga poveste este parcă inspirată din revoltele ţărăneşti. Intrigat de faptul că fratele său a fost prins în perimetrul unui fond de vânătoare şi dus la audieri, viceprimarul Ion Purcel a strigat adunarea. Până la sosirea ajutoarelor, alesul local, împreună cu fiul său, şi-a făcut singur dreptate, lovindu-i pe 2 dintre paznicii de vânătoare cu pumnii şi picioarele. Conform declaraţiei unui paznic, în timp ce aşteptau să intre la audieri, viceprimarul şi fiul său, chiar în faţa sediului poliţiei, i-au luat la bătaie. Doar intervenţia oamenilor legii a făcut ca lucrurile să nu scape şi mai mult de sub control. Chiar şi aşa, paznicii de vânătoare s-au ales cu mai multe vânătăi.
În timpul audierilor, care au durat până la 3 dimineaţa, în faţa poliţiei din Dobroteşti s-au adunat aproximativ 30 de persoane, în majoritate tineri. În fruntea rol, nimeni altul decât viceprimarul Ion Purcel, care, prin atitudinea sa nedemnă de funcţia pe care o ocupă încerca să pună presiune pe agenţii de poliţie. Ba, mai mult, unul dintre agenţi a declarat că viceprimarul Purcel a avut inteţia de a trage clopotele, cu scopul de aduna câţi mai mulţi oameni. Planul „smecherului din Dobroteşti” a eşuat, însă, oamenii legii reuşind să-i ţină la distanţă pe tineri.
Contactat telefonic, viceprimarul Ion Purcel regretă faptele şi declară că a acţionat sub impulsul „trezirii bruşce din somn”.
„A venit soţia mea şi m-a trezit din somn, spunându-mi că fratele meu este arestat. Imediat, am plecat la sediul poliţiei, nu înainte de a-mi suna câţiva prieteni. Acolo, împreună cu fiul meu, am avut o altercaţie cu paznicii de vânătoare, dar nu i-a lovit. Auzisem că fratele meu a fost bătut, şi din pricina asta am acţionat. Dacă cineva venea şi-mi spunea că l-a prins la vânătoare, îi dădeam o mamă de bătaie…”, a afirmat viceprimarul Ion Purcel.
În cauza respectivă, Savu Purcel, fratele viceprimarului, şi beizadeaua alesului local, Sergiu Purcel, s-au ales cu dosare penale pentru lovire şi alte violenţe.
La ieşirea de la audieri, Savu Purcel ţipa în gura mare că nu va lăsa lucrurile aşa, că va da foc pădurii, iar cei care l-au prins la vânătoare nu vor scăpa nepedepsiţi.

M.D.

George Drăghici: „Este nevoie de o administraţie liberală la nivelul primăriei Alexandria, cât şi la nivelul Consiliului Judeţean”

0

George Drăghici, preşedintele PNL Alexandria, este omul care spune lucrurilor pe nume. Simplu şi direct, fără ocolişuri sau să urmărească vreun scop anume. Pentru el, munca în echipă înseamnă garantarea succesului.

Reporter: Am dori o poziţie oficială din partea dumneavoastră privind candidatura liberalului Florin Titirişcă la funcţia de primar al municipiului Alexandria, cum vedeţi programul domniei sale şi câteva informaţii depre lista de consilieri…
George Drăghici: Are toată susţinerea mea. Necondiţionată. Îmi aduc aportul ca şi când aş face-o pentru mine personal. Discuţiile au fost şi înainte de a se definitiva candidatura şi ulterior, după ce a fost definitivată. I-am zis: „Indiferent cine va fi candidatul, trebuie să facem echipă!”
Lucrăm la un program comun pe capitole şi pe sfere de activitate, o echipă desemnată să se ocupe exclusiv de acest proiect pentru Alexandria. În acest sens, în cadrul PNL Alexandria, s-au constituit comisii de specialitate pentru fiecare domeniu de activitate în parte. Cu profesionişti autentici. Două exemple vă dau: Gabi Nădrag, un foarte bun strateg şi vizionar, concentrat pe proiectul înfiinţării de locuri de muncă imediate. Alexandru Cătălin Dumitraşcu, medic la UPU (Spialul Judeţean de Urgenţă Alexandria), un tânăr de mare perspectivă, doxă de cunoştinţe şi gata să găsească oricând formulele necesare pentru revigorarea sistemului de sănătate.
Pentru Consiliul Local, venim cu o echipă tânără, cu oameni de excepţie din punct de vedere profesional şi moral.

R: De asemenea, de ce ar trebui să plece actualul primar, Victor Drăguşin?
G.D.: A venit vremea să lase şi pe alţii. Se impune o administraţie de dreapta a oraşului, cu idei novatoare. În primul rând, crearea de locuri de muncă. Ăsta e obiectivul principal, nu trebuie să ne pierdem în vorbe. Administraţia actuală, care tot s-a perpetuat, nu a reuşit şi nici nu va fi în stare vreodată să atingă acest obiectiv. S-a văzut. Concret, nici nu se pune la îndoială construirea parcului industrial, de fapt al actualului parc industrial declarat încă de pe vremea când eram consilier local şi care nu s-a realizat până acum. Demersurile vor fi făcute în prima zi de administraţie liberală. Sunt două proiecte. Noi îl vedem ca pe un parc îndreptat mai mult spre sectorul agricol. De exemplu, silozuri de cereale. Nu sunt necesare multe investiţii. Dezvoltarea unui parc industrial în adevăratul sens al cuvântului, într-o zonă unde există ceva de profil. Mă refer la zona KOYO (Rulmentul). Perimetrul acesta nu mai necesită investiţii în ceea ce priveşte crearea de utilităţi.

R: Este cea mai bună alegere Eugen Pîrvulescu pentru a conduce Consiliul Judeţean Teleorman?
G.D.: Eugen Pîrvulescu este copreşedintele PNL Teleorman şi şi-a manifestat dorinţa cu mult timp în urmă de a candida. Cu siguranţă, aşa cum şi-a făcut o carieră în afaceri, tot atât de bine poate face carieră şi în poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Da, indiscutabil e cea mai bună alegere. Toţi îl susţinem, fără rezerve. Are calităţi incontestabile de lider. Dar cel mai important este faptul că îşi doreşte cu adevărat şi în acelaşi timp e în stare să schimbe în bine soarta judeţului. Proiectele lui sunt concrete şi sustenabile. Nu ştiu să fi promis ceva şi să nu se fi ţinut de cuvânt. Aşa cum e nevoie de o administraţie liberală la primăria muncipiului Alexandria, tot atâta nevoie este şi la Consiliul Judeţean.

Locuitorii comunei Crângu vor să-l readucă în funcția de primar pe Georgel Ghinea!

0

Georgel Ghinea intră în bătălia electorală pentru primăria Crângu, din partea PNL. Fost primar în perioada decembrie 1989 până în anul 2008, crângenii vor cu orice preț să-l readucă la cârma adminsitrației locale. Am stat de vorbă cu câțiva cetățeni, care sunt hotărâți să facă orice efort în acest sens: „Nu uităm că Georgel ne-a scăpat de noroaiele până la genunchi, a pietruit toate ulițele. Ne-a adus rețea de apă potabilă, a renovat școala și primăria, a introdus încălzire centrală în acestea, avem cămin cultural. Dacă nu era el, nu ne mergeau nici telefoanele mobile și cablul TV! A umblat, săracul, și ne-a descurcat cu pământurile și ne-a pus în legalitate. Ne-a pus becuri pe străzi. Ăștia care au venit după el doar au vopsit ce a realizat el, nu se vede nimic. Îl vrem înapoi!”
Agenda electorală a lui Georgel Ghinea este una de bun simț, cu proiecte realizabile pe termen scurt, mediu și lung: „Patru ani sunt puțini pentru a finaliza ceea ce mi-am propus. Nu-mi place să promit și să nu mă țin de cuvânt. Dar sunt lucruri ce trebuie demarate urgent.”
Dacă tot există rețea de apă potabilă, se impune și cea de canalizare. Conducta cu gaze se află în apropiere, între Crângu și Furculești. Este o posibilitate ca oamenii să beneficieze de acest confort, să nu care toată ziua buteliile în spate. Sunt primari în Teleorman care s-au zbătut și au obținut fonduri pentru asfaltarea drumurilor comunale. E un deziderat pentru Ghinea. De asemenea, modernizarea cimitirelor, împrejmuirea acestora și betonarea aleilor principale, plus iluminarea cu energie electrică. Trotuare pentru „Șoseaua Drăcii”. Sunt câteva zone marginalnice unde curentul electric, cablul TV și internetul nu au pătruns. Așa ceva nu e posibil în secolul XXl! Redeschiderea căminului cultural, unde să se desfășoare activități socio-culturale, distractive și introducerea internetului gratuit pentru toți locuitorii. Unul dintre cele mai importante puncte este atragerea de investitori serioși și crearea, automat, a locurilor de muncă pentru tineret, în special.
Deși de-a lungul timpului contracandidații lui Georgel Ghinea au folosit diferite tehnici de manipulare și diversiune, denigrându-l, locuitorii comunei Crângu și-au dat seama că este un onest, cinstit, corect și că este interesat de problemele cu care cetățeanul se confruntă. Ca drept exemplu, nu a reușit să-și cumpere cel puțin o garsonieră în Alexandria!

Toţi murim!

0

Imediat după terminarea liceului, mi-am făcut o iubită. O iubire platonică. Cutreieram uliţele satului, mergeam la pădure, pe malul râului Vedea sau ne postam în faţa morii, toamna, şi discutam vrute şi nevrute. Îmi plăcea să văd resturile tulpinilor porumbului, cocenii, tociţi de dinţii animalelor cărăuşe, caii şi măgarii, argintate cu raze de lună. Ţin minte că muşcam amândoi din aceeaşi gutuie şi-mi plăcea să-i sărut buzele…zemoase!
Era anul patru de liceu, la mate-fizică, în Alexandria. Făcea naveta. Într-o zi, am aşteptat-o la trenul de două. Ne-am postat pe trotuar, în faţa magazinului. În momentele acelea, a trecut un cortegiu funerar. Un tânăr, Bebe, de 21 de ani, se aruncase în faţa trenului. Mi s-a transformat faţa şi am început să lăcrimez. Domnişoara, îndrăgostită foc, la fel ca şi mine, a intervenit, după ce s-a îndepărtat dricul: „Morţii cu morţii, viii cu viii!” Nu mi-a plăcut „filosofia ei”.
Alaltăieri am primit o veste groaznică. Un fost coleg de liceu şi de cenaclu, cu care mi-am petrecut adolescenţa, are metastază. Mi-am amintit cu nostalgie cum mergeam împreună la un internat de fete. Aveam două iubite prietene. Noi eram anul trei şi ele, anul doi la sanitar. Fifi şi Irina. Ne cântau cu chitara şi recitau din Nichita. Într-o seară, plimbându-mă cu Irina pe-o străduţă, am ridicat-o în mâini deasupra unei fântâni. Avea doar 48 de kilograme! Jocuri de copii! Frumuseţi pe care nu le poţi uita. Nu-l voi vizita pe prietenul meu. Nu pot. Mi-e imposibil. M-ar dărâma şi nu mi-aş reveni mult timp de aici înainte.
Sâmbătă seară am fost la Suhaia. Cristi Barbu a anunţat candidatul pentru funcţia de primar al comunei Suhaia din partea PNL, într-o şedinţă a „Sfatului înţelepţilor”. Am privit sala. Bărbaţi în vârstă, unii ajutându-se de cioamge. Feţe ridate, cocârjaţi mulţi dintre ei. M-au întristat. Am ieşit afară şi l-am rugat pe colegul meu să mergem la Fântânele, pentru un reportaj. Ne-am oprit la una dintre cele mai luxoase pensiuni care există în ţară. (Zilele următoare puteţi citi reportajul.) Atmosferă veselă, plină de optimism. Am făcut cunoştinţă şi cu fetiţa patronului, o minunăţie în vârstă de nouă ani. M-am destins. Am privit-o atent. Şi ea, să-i dea Dumnezeu sănătate, va ajunge la vârsta noastră, se va căsători, va avea copii, va îmbătrâni s.a.m.d.
Dacă singura certitudine este moartea, m-am întrebat şi tot mă întreb: de ce nu ştim să ne trăim viaţa cu demnitate?

12 alexăndreni cu sindrom Down au participat la jocurile sportive SPECIAL OLYMPICS

0

Cu ocazia celei de-a 11 a ediţii a ZILEI MONDIALE a SINDROMULUI DOWN, s-au organizat la BUCUREŞTI, JOCURILE SPORTIVE  SPECIAL OLYMPICS.
Au participat 14 Asociaţii pentru copiii şi tinerii cu SINDROM DOWN din toate judeţele din ţară. Sportivii participanţi aveau vârste între 3 şi 35 ani, erau bine pregătiţi pentru această competiţie sportivă  dedicată unei zile speciale din viaţa lor .
Probele de concurs au fost înot, gimnastică aplicativă şi gimnastică IMT „YOUNG ATHLETS”.
Competiţia sportivă s-a intitulat „Prietenii mei, Comunitatea mea”. Deschiderea oficială a JOCURILOR SPORTIVE a fost efectuată de domnul director SPECIAL OLYMPICS, MOCANU VIOREL care a prezentat importanţa acestor competiţii sportive în viaţă şi activitatea copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi .
De la ASOCIAŢIA „DAI O ŞANSĂ”, condusă de doamna ELENA TANASE, au participat 12 sportivi: TĂNASE TEODOR, IONESCU IRINA, BUDICĂ EMILIAN, MIHAI CĂTĂLIN, ISPĂŞOAIA LUMINIŢA, DONE ANDRA, CRĂCIUNICĂ FLORIN, OVEDENIE ALIN, APOSTOL ADRIAN, ASAN TRAIAN, MOCANU DĂNUŢ, CĂLINESCU  CLAUDIU, la proba de înot. La bazinul olimpic de la FACULTATEA DE MEDICIANĂ „CAROL DAVILA” din BUCUREŞTI, s-a desfăşurat proba de înot a acestui concurs de sport pentru persoanele cu SINDROM DOWN. Şi-au învins teama de apă şi toţi sportivii din Alexandria şi-au efectuat programul aplicativ în bazin, reuşind să câştige câte o medalie, o diplomă şi un tricou.
La festivitatea de premiere toţi sportivii participanţi  au fost premiaţi. Bucuria victoriei  se citea pe feţele lor. Înotul e un sport benefic pentru dezvoltarea şi tonifierea musculară, reglarea tensiunii arteriale, îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, reduce riscul bolilor cardiovasculare.
ÎNOTUL E UNUL DIN CELE MAI SĂNĂTOASE SPORTURI! E un sport pentru o viaţă lungă şi un corp armonios, aduce relaxare în organism şi e benefic pentru sănătatea psihică, datorită condiţiilor speciale pe care le presupune: poziţia orizontală a corpului, presiunea ridicată care solicită mai intens mişcările respiratorii.
Jocurile Sportive SPECIAL OLYMPICS BUCUREŞTI-2016 s-au încheiat cu rostirea imnului SPECIAL OLYMPICS „VREAU SĂ CÂŞTIG, DAR DACĂ NU VOI CÂŞTIGA, VREAU SĂ RĂMÂN BRAV ÎN ÎNCERCAREA MEA.”

SAMSUNG CAMERA PICTURES

SAMSUNG CAMERA PICTURES

SAMSUNG CAMERA PICTURES

Găsit mort pe câmp, după zece zile

0

Un bărbat în vârstă de 78 de ani, din Alexandria, a fost găsit mort de câmp. Bolnav de Alzeihmer, el a dispărut de lângă soție, pe data de 11 martie, în timp ce se aflau împreună la cumpărături în supermarketul „Penny” din centrul reședinței de județ. Cu o zi înainte fusese ziua lui de naștere iar consoarta voia să-i cumpere un cadou.
Fotografia cu chipul său a apărut pe rețelele de socializare și lipite pe geamurile unor clădiri din zone aglomerate. Familia l-a căutat în continuu. De-abia după zece zile (21 martie a.c.), un tractorist i-a descoperit corpul neînsuflețit zăcând pe câmp, la o distanță de șapte kilometri de DE 70, între Plosca și Nenciulești.
Nu prezenta urme de violență. În urma necropsiei se va stabili cauza decesului. Cel mai probabil foamea și frigul au determinat trecerea în neființă.

Când Poliţia Locală îşi bate joc. Ştefan Marin, cel mai amendat cetăţean al Alexandriei!

0

Un cetăţean al municipiului Alexandria, Ştefan Marin, fost sudor electric şi autogen la IAICA, timp de 33 de ani, actualmente pensionar, absolvent al şcolii de maiştri, este purtat pe drumuri de la o instituţie a statului la alta şi amendat continuu de poliţia locală. Povestea şi-o descrie singur, punând la dispoziţie acte doveditoare:

Prima amendă cu semnătură falsă din partea martorului

„În 2014, în luna iunie, m-a rugat Tudorică Costina şi soţul ei, Teodorescu Bogdan, să le dau o mână de ajutor la pescăria din Piaţa Centrală. Concret, să mătur şi să fac curăţenie. Trecând prin faţa acestei unităţi de alimentaţie publică, agentul poliţiei locale, Mitroi Laurenţiu, a intrat în pescărie şi le-a comunicat acestora că, dacă nu mă dau afară din pescărie, mă amendează. Nu avusesem niciun conflict cu respectivul poliţist. Cererea fiindu-i neîndeplinită, a mers în biroul destinat poliţiei locale şi a întocmit un proces verbal de contravenţie fals, fără ca eu să fiu prezent. Era de serviciu împreună cu agenta Lincă Carmen. A obligat-o pe aceasta să se ducă să caute un martor fals, pentru a semna procesul verbal în lipsa mea. Acolo, în piaţă, sunt foarte mulţi vânzători. Lincă Carmen i-a cerut lui Cornea Maria cartea de identitate, fără să-i spună cu ce scop. După ce a completat procesul verbal, a pus-o să semneze. În caz contrar, o va da afară din piaţă, pentru că  „aşa a spus domnul primar Victor Drăguşin”. Femeia a refuzat. S-a prezentat în pescărie şi ne-a comunicat mie şi gestionarei Tudorică Costina, declarând că ea nu a semnat, semnătura e făcută de poliţista Lincă Carmen. Şi-a motivat gestul, spunând că nu a semnat, deoarece nu ştie nimic despre caz. M-am adresat Poliţiei Municipale Alexandria, relatând toată povestea.  Cornea Maria a dat declaraţie că nu a semnat niciun proces verbal. Nu mi s-a dat niciun fel de răspuns, m-au învinuit tot pe mine, că…reclam!”

stefan marin 1

Încă o amendă. Martorul Olteanu Paulică nu există!

„A doua zi a venit poliţistul local Iagăru Hariton şi a ameninţat-o pe gestionară să mă ia la goană că, dacă nu, îmi da din nou amendă. Am fost amendat de un alt poliţist de un metru si cinci centimentri, pe nume de Ciucu Nelu, pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.
Am fost amendat fără să fiu prezent. A pus un martor din comuna Poroschia, Olteanu Paulică. M-am deplasat la primăria Poroschia pentru a mă interesa de acest Olteanu Paulică iar primarul Badea Iulian nici nu cunoştea această persoană, care nu locuieşte în Poroschia. A patra zi, l-am întâlnit în piaţa municipală pe primarul Victor Drăguşin. Am stat de vorbă cu dânsul. L-am întrebat cu frumosul de ce nu crează locuri de muncă pentru tineri. Mi-a şoptit la urecehe: „Daca eşti mai deştept ca mine, de ce nu candidezi la primar?!” Imediat s-a prezentat un alt poliţist local,  pe nume Baloseanu Armando, fără cască şi care învârte cătuşele în mână si mi-a aplicat o amendă de 400 de lei, pentru ca l-am deranjat pe domunul primar. L-am întâlnit peste o săptămână şi mi-a spus că ordinul a fost dat de primarul Draguşin.”

Şi… încă două! Adresă inexistentă, personaj inexistent…

„Am primit încă două procese verbal de contravenţie acasă, lipite pe uşă, completate greşit, sub numele de Ştefan Maria – unul, întocmit de Floricel Gerogică. Adresa era falsă, apartament numărul 26, care nu există. Celălalt, pe numele meu. Pentru aceste două procese întocmite necorespunzător, am făcut plângre penală la Parchetul Alexandria pentru fals în acte pustefan marin 22blice. Am aşteptat soluţia pentru urmarirea penală. Parchetul mi-a comunicat în scris că palngerea se află la IJP Teleorman.”

Lovit cu pumnul şi… amendat! Poliţistul recidivează

„Pe data de 21 noembrie 2015, în jurul orei 14.45, mă aflam în pescăria din piaţă, unde erau prezente mai multe persoane, printre care Tuodrică Costina, Teoderescu Bogdan, Voicu Ştefan si Dragodan Aura. Fără să fac nimic, a venit la mine poliţistul local, Simedre Gheorghe Marius, care m-a lovit cu pumnul. Motivul? De ce am discutat cu Cornea Maria?! Pe 16 decembrie, m-am pomenit cu un proces verbal de contravenţie, fără să fie semnat de vreun martor, în care se arată că i-aş fi vorbit urât. Am fost amendat cu suma de 1000 de lei. Pe data 5 ian 2016, i-am facut plangere penală  la Poliţia municipală, am fost în audienţă la comandant, dar nu l-am gasit. Ulterior am primit răspuns că, în urma verificărilor, am fost amendat legal. Am depus plângere la Parchet împotriva lui Simedre Gheorghe Marius pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire şi abuz în serviciu. Parchetul mi-a comunicat în scris că această plângere penală a fost încredinţată IPJ Teleorman, cu propunerea de anchetare a acestui caz. Acest Simedre este o persoană violentă, care a mai avut un dosar penal pentru infracţiunea de lovire şi a pulverizat spray lacrimogen în ochii unei persoane, aceasta având nevoie de 10 zile de îngrijiri medicale. Inculpatul Simedre, ca sa nu facă puşcărie, a obligat partea vătămată sa-şi retragă plangerea, asigurându-i o sumă mare ca despăgubiri morale. Şi, culmea, primăria îl ţine în continuare în slujbă iar tineri demni nu au un loc de muncă!”

Ce, nu mai merge una?! (Chiar dacă a fost anulată ulterior…)

„Am mai fost amendat de un poliţist local, Oanţă Stan, cu date false în procesul verbal. M-am adresat poliţiei locale, care mi-a comunicat ca a verificat şi a fost totul corect. M-am dus la Primăria Alexandria, la doamna Claudia Ureche, şefa serviciului „buget-finanţe”.  Când a văzut acest proces verbal mizerabil, l-a anulat.”

De opt ori în audienţă. Niciun rezultat

„M-am prezentat  la IPJ Teleorman de opt ori în audienţă, cu scopul de a mi se comunica situaţia celor două plângeri penale împotriva lui Simedre Gheorghe Marius şi Floricel Georgică. Am fost invitat la biroul Economic, unde mi s-a luat o declaraţie, la care am prezentat dovezi bine întemeiate, în sesnul că acest politiţist local, Floricel Georgică, nu a are ce căuta în acest serviciu din cauza pregătirii foarte slabe. Mi s-a dat dreptate. Nu înţeleg de ce cazul meu a fost cercetat de serviciul Economic şi nu la Judiciar!
Din momentul de faţă şi până în prezent, mi s-a comunicat că acest dosar este la Parchet, lucru neadevărat. M-am prezentat la Parchet, unde mi s-a comunicat că, de fapt şi de drept, se află la IPJ Teleorman. Nu mai înţeleg nimic. Aşa cum v-am zis, am fost de opt ori în audienţă (la IPJ) şi mi s-a comunicat acelaşi lucru: „În cauză s-a întocmit două dosare penale, înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria…….., dosare în care se efectuează cercetări penale pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, lovire şi acte de violenţe……” Unde este adevărul?!
Nu am fost chemat până acum pentru audierea acestor plângeri penale. Ultima înscriere în audienţă la IPJ Teleorman a fost pe data de 16.03.2016. Am fost înscris la 9.30 şi am aşteptat până la ora 13.20. Ofiţerul de serviciu mi-a comunicat că nu se mai ţin audienţe, deoarce domnul Inspector-şef este foarte obosit.”

Ouăle şi… DNA-ul!

 „Aş dori să vă aduc la cunoştinţă un caz. Un bărbat din comuna Măgura, Ulmeanu Victor, a vândut trei sute de ouă anul trecut, în ziua de Florii, cu 30 de bani bucata. Cineva din bişniţarii pieţei a anunţat poliţia locală pentru a-i confisca marfa, sub pretextul că de ce vinde aşa de ieftin. I s-a întocmit proces verbal de contravenţie pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, lucru neadevarat. Această persoană a făcut sesizare la DNA Bucureşti. Am fost prezent când poliţia i-a confiscat ouăle. Am dat declaraţie la DNA în legătură cu acest eveniment.
Ţin să arăt că aceste abuzuri săvârşite de poliţiştii locali sunt coordonate de primarul Victor Drăguşin. În loc să apere dreptul cetăţeanului, îi ameninţă că, dacă nu aplică amenzi, îi dă afară din serviciu. Solicit ca IPJ Teleorman să urgenteze aceste două plângeri penale, care sunt acoperite de dânsii, sunt dirijate politic şi nu respectă legile ţării.”

Mesaj către Victor Drăguşin

„Aş dori să-i transmit domnului primar Victor Drăguşin următorul mesaj:
Domnule primar,
Fac apel către dumneavoastră, în nume personal şi în  numele a mii de alexăndreni:  nu mai faceţi abuzuri cu aceşti poliţişti locali, slab pregătiţi! Nu vă mai bateţi joc de cetăţenii acestui oraş! Puneţi ordine în Piaţa Centrală, piaţa mizeriei, plină de de boschetari care sunt ţinuţi de poliţia locală să semneze fals procese verbale de contravenţie! Domnule primar, vi se potriveşte de minune sloganul: „Drăguşin cu localii lui, cascadorii râsului!”.”