Fost consilier municipal din partea PSD, prieten la cataramă cu actualul primar Victor Drăgușin, potentul om de afaceri, Nae Tatu, și-a clădit un adevărat imperiu din afacerile cu statul. Unii spun că, în vremurile trecute, pentru orice contract pe care municipalitatea îl semna, mai ales când în joc se învârteau zeci de miliarde de le vechi, trebuia, musai, acordul lui Tatu. Însă, după o perioadă înfloritoare și după ce procurorii au descoperit că este implicat în evaziunea fiscală cu clanul interlop Butoane, Tatu și-a mai pierdut din elan, preferând să stea ascuns și să nu dea apă la moară instituțiior statului, în special procurorilor.
Cum în orice afacere cu banul public, partidul își lua cel puțin zeciuiala, fostul politician a devenit principalul sponsor al PSD, unul atât de puternic încât banii lui făceau, de fiecare dată, „meniul electoral”, dar și lista cu oamenii ce trebuiau să fie puși în funcții publice.
Însă, odată ce DNA-ul le-a cam tăiat craca de sub picioare lipitorilor de bani publici, Nae Tatu a înteles că trebuie să se mulțumească cu firimituri. Pentru a nu i se lipi burta de șira spinării, omul de afaceri a primit de la primăria Alexandria o mică parte din contractul pentru deszăpezirea orașului. Undeva la 30.000 de euro pentru închirierea a 2 utilaje prăpădite, adică un tractor și un încărcător frontal. Păi, domn primar, la banii aștia le cumpărai matale, și rămâneau ale municipalității! Spre comparație, la alte primării din județ, Putineiu sau Ciuperceni, pentru închirierea unor utilaje identice se achită maximum 200 de lei/oră.
Motivul pentru care primăria a decis să-i ajute firma lui Nae Tatu…cu domiciliul în comuna Nenciulești este de domeniul hilarului. În expunerea de motive, se arată că „pentru acoperirea numărului minim de utilaje impuse de Autoritatea Națională pentru Serviciile Comunitare a fost necesară închrierea a două utilaje (un tractor și un încărcător frontal) iar plata se face prin ordin de plată”. Cu alte cuvinte, fără hârburile lui Nae Tatu, municipalitatea ar fi rămas înzăpezită. Curat, murdat, mon cher!
Plocon pentru „șmecherașul” Nae Tatu. 30.000 de euro, plata pentru chiria a două ”hârburi”, folosite la deszăpezire!
Eugen Pîrvulescu: „De ce trebuie să-i minţi pe oameni…?”
Un nume relativ nou pe scena politică teleormăneană: Eugen Pîrvulescu, copreşedinte PNL. Tenace, cu spirit practic, creativ, liderul liberal doreşte să convingă electoratul că perioada „clasică” a politichiei româneşti a luat sfârşit. În sensul că mesajele către alegători, fără suport real, aşa zisele „promisiuni neonorate”, trebuie să dispară cu desăvârşire.
Reporter: Scurt şi la obiect: de ce v-aţi hotărât să faceţi politică?
Eugen Pîrvulescu: Nu a fost o hotărâre deloc uşoară. Vreau să vă spun că, de-a lungul timpului, m-au curtat multe partide şi am refuzat. Însă, tot privind de pe margine şi analizând, la un moment dat m-am hotărât. Mi-am zis: „De ce trebuie să-i minţi pe oameni, de ce trebuie să-ţi baţi joc de ei, de ce să le înşeli aşteptările când poţi să lupţi pentru ei, să le demonstrezi seriozitate şi altruism?”. Politica românească a devenit o cloacă. Suntem obligaţi s-o purificăm.
R: Ne puteţi deconspira şi nouă acesată „formulă magică”?
E.P.: În esenţa lor, lucrurile, la prima vedere, par complicate, dacă ne complacem şi continuăm modul cum se face politică astăzi. Nu trebuie căutate formule magice. Demonstrează înainte de a promite! Vii în faţa oamenilor cu lucruri concrete.
R: Dumneavosatră aveţi „lucruri concrete”?
E.P.: Indiscutabil, da! Am un proiect la care lucrez cu doi specialişti, profesori universitari. Am pornit de la specificul economic al judeţului nostru. Fără să intru în amănunte, posibilitatea ca orice teleormănean să-şi poată cultiva legume pe orice suprafaţă doreşte, chiar în propria-i grădină, apoi o societate comercială să i le cumpere de la poartă sau dintr-un loc stabilit. Este o şansă pentru tinerii care nu au un loc de muncă, pentru pensionarii în putere, care-şi pot mări veniturile. Aşa cum am zis, nu intru în amănunte, la momentul oportun fiecare cetăţean al judeţului va primi un scurt rezumat al proiectului spre analiză şi pentru a-şi putea aduce aportul, să vină cu idei.
R: Foarte interesant! O curiozitate, totuşi: aţi fost preşedintele Forţei Civice (FC), apoi aţi devenit liderul PNL. De ce PNL?
E.P.: Consider că nu e interesant pentru nimeni să relatez împrejurările şi ce m-a determinat să înfiiţez o organizaţie la nivel judeţean a FC. O singură remarcă am de făcut în sensul acesta: chestiunea în sine era prevăzută dinainte, totul era calculat cu minuţiozitate, nu aveam cum să refuz. M-am conformat. ªi bine am făcut. Am studiat în amănunţime docrina liberală, cu tot cu istoricul ei. De asemenea, am studiat biografii celebre ale personalităţilor liberale. M-au impresionat judecăţile de valoare. Sistemul politic în sine. Curat, precis, modern. Nu contrafăcut, ci în funcţie de realitatea existentă la un moment dat. PNL e singurul partid din România care are soluţii obiective de echilibru economic şi de resetare şi relansare a economiei. Mă bucur că mulţi dintre noi am înţeles lucrul acesta. Credeţi-mă, nu mai avem timp de joacă!
R: În plan politic, având în vedere că anul în curs este unul electoral, cum abordaţi evenimetele în sine?
E.P.: Împreună cu echipa mea şi cu toţi liberalii din judeţ, am dori să explicăm oamenilor cât este de important, de necesar să schimbăm regimul nociv pesedist. Un regim care se perpetuează de douăzeci şi sase de ani, care a adus umilinţă şi sărăcie. Lupta va fi acerbă, sunt conştient, dar şi obligat în acelaşi timp să demonstrez că ideile noastre transpuse în fapte reprezintă singura soluţie de scoatere din mocirlă a unui judeţ subjugat din toate punctele de vedere.
R: Credeţi că mass-media, în general, va juca un rol determinant în alegerile de anul acesta?
E.P.: Înainte de a vă răspunde, daţi-mi voie să vă felicit pentru apariţia acestui nou cotidian, atât pe dumneavostră, cât şi întreaga redacţie. Sper din tot sufletul ca informaţiile să fie unele obiective şi, în urma anchetelor pe care le veţi întrepinde, foarte bine documentate, cetăţenii judeţului să-şi facă o imagine reală a tot ce se întâmplă în Teleorman. Consider că mass-media va juca un rol important, nu neapărat determinant. Suntem în perioada internetului, oamenii nu mai pot fi duşi uşor cu zăhărelul. Generaţiile se schimbă. La fel şi mentalitatea. Scuzaţi-mă, cum să „îngurgitezi”, spre exemplu, inepţiile unor emisiuni care se derulează la „Antena 3”?! Sper, pentru binele nostru, al tuturor, să scăpăm odată pentru totdeauna de populism, diversiune şi manipulare.
R: Domnule Preşedinte, vă mulţumesc şi vă doresc să vi se îndeplinească gândurile!
E.P.: Şi eu vă mulţumesc şi doresc să transmit pe această cale locuitorilor judeţului nostru sănătate în primul rând şi să fie solidari totdeauna cu ideea de dreptate, să lupte pentru ea!
Liviu B.
“Poetul nepereche”, omagiat la Biblioteca Judeţeană Marin Preda din Alexandria
Ziua de 15 ianuarie, cea a naşterii marelui poet Mihai Eminescu, a fost marcată ca Zi a Culturii Naţionale într-o amplă manifestare organizată la sediul din Alexandria al Bibliotecii Judeţene Marin Preda printr-un parteneriat al acestei instituţii cu Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale şi Revista “Caligraf”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Teleorman. Scriitori, publicişti, ziarişti şi alţi iubitori ai creaţiei eminesciene s-au reunit la “casa cărţilor”, într-o atmosferă caldă, emoţionantă pentru a omagia pe Luceafărul poeziei româneşti.
În deschiderea manifestării, managerul Bibliotecii Judeţene-Viorel Fota, vicepreşedintele Consiliului Judeţean-Cornel Bleajă şi directorul Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Teleorman-Elena Popa, care a fost şi moderatorul acestui eveniment de spiritualitate, au evidenţiat aspecte semnificative despre “cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”, aşa cum afirma academicianul George Călinescu. Despre actualitatea publicisticii gazetarului Mihai Eminescu a vorbit jurnalistul Stan Ştefan, care a invitat participanţii să lectureze volumul “Publicistică” (17 februarie-31 decembrie 1980) la ziarul “Timpul”, “multe texte fiind scrise parcă – deseori cu agresivitate-aseară”… Pe acordurile unor superbe melodii, au fost citite apoi frumoase versuri din lirica eminesciană, între recitatori aflându-se membrii trupei “Scenic”, Marcel Stănescu şi Gheorghe Cătrună.
Scriitorii Florea Burtan şi Lucian Paraschivescu au prezentat câteva poezii din volume proprii, inspirate de geniul creator al sărbătoritului zilei. De altfel, cei doi scriitori au fost răsplătiţi în acest cadru cu diplome de excelenţă din partea Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale pentru întreaga activitate pusă în slujba promovării culturii teleormănene. Un plus de emoţie au “împrăştiat” componenţii trupei de folk “Arhaic”, care sub conducerea interpretului Nicolae Doboş va împlini în curând patru ani de la înfiinţare, dar şi formaţia camerală “Vivace” cu virtuozul violonist Florea Marin.
Mai multe expoziţii au adus în atenţie valorile eminesciene, constituindu-se în adevărate exerciţii de admiraţie faţă de “omul deplin al culturii româneşti”, cum l-a caracterizat filosoful Constantin Noica. Sigur, nu putea lipsi de aici o bogată expoziţie de carte, folosindu-se astfel o parte din patrimoniul bibliotecii. Graficianul, pictorul şi ilustratorul Mihai Cătrună a prezentat în expoziţia “Din valurile vremii”, printr-o manieră artistică aparte, tema iubirii din creaţia lui Mihai Eminescu. Doi colecţionari cunoscuţi din Alexandria, Teodor Săceanu şi Victor Andreescu, au reunit piese interesante şi rare în expoziţia “Eminescu în numismatică şi cartofilie”. Seria expoziţiilor, care pot fi vizitate şi în zilele următoare la Biblioteca Judeţeană, a inclus, de asemenea, un “Univers eminescian”, ziare, reviste, illustrate, plicuri omagiale şi alte materiale filatelice din colecţia jurnalistului Stan Ştefan aducând în prim plan pe marele poet, născut în urmă cu 166 de ani.
Dincolo de caracterul festiv al unor astfel de manifestări, inerent desigur, cred că ar trebui să medităm permanent la locul ce-l ocupă creaţia eminesciană în cotidianul vieţii noastre. Dacă am citi în fiecare zi cel puţin o strofă din lirica lui Mihai Eminescu, poate am fi mai toleranţi, mai buni, mai optimişti, mai generoşi…
ŞTEFAN STAN
BASCHET FEMININ. BCT-CST Alexandria a învins pe Rapid Bucureşti şi păstrează şanse în disputa pentru play-off-ul Ligii Naţionale
În etapa a XIX-a a Ligii Naţionale de baschet feminin, echipa BCT-CST Alexandria a înregistrat “acasă” la Craiova a şaptea victorie stagională. Favorite în acest meci, teleormănencele au depăşit lejer pe Rapid Bucureşti, cu 81-39 (20-11, 25-6, 21-13, 15-9), formaţia din Capitală obţinând un singur succes în actuala ediţie de campionat.
Potrivit transmisiei live de pe site-ul Federaţiei Române de Baschet, elevele antrenorului Mădălin Piperea au condus permanent, avansul consistent (28 de puncte) de la finalul primei reprize conturând un învingător clar. În aceste condiţii, junioarele din lotul BCT-CST au avut posibilitatea să evolueze pe parcursul mai multor minute de joc.
Caseta statistică a unei confruntări inegale, totuşi, evidenţiază faptul că din nou o impresie deosebită a lăsat americanca Elan Brown, care după recordul stagional de eficienţă din etapa precedentă a reuşit iarăşi un double-double, cu 20 de puncte şi 14 recuperări pe parcursul a 28 de minute. Pentru BCT-CST Alexandria au jucat Elan Brown – 20 puncte, Shanita Arnold – 15 (2×3) p, Viorela Voicu – 12 p, Mihaela Mihai – 11 (3×3) p, Alina Chivu – 7 p, Teodora Manea – 7 (1×3) p, Beatrice Alaiba – 5 (1×3) p, Alina Podar – 2 p, Irina Enache – 2 p, Tania Agache şi Eliza Ispas.
La Rapid Bucureşti au evoluat N.Burlakova – 13 puncte, R.Bejan – 10 p, C.Stan – 6 p, C.Bonciog – 3 p, M.Constantin – 3 p, A.Hurmuz – 2 p, A.Lovasz – 2 p, M.Nicolaescu, A.Drăgan şi V.Pană.
BCT-CST Alexandria rămâne în clasament pe locul opt, ultimul ce asigură prezenţa în play-off. Teleormănencele au 23 de puncte din 16 jocuri, la fel cu contracandidata sa, BCM Danzio Timişoara (poziţia a noua), dar echipa din Banat a disputat 17 meciuri. În etapa a 19-a timişorencele au pierdut acasă cu CS Municipal Târgovişte (61-81). Cu siguranţă, întâlnirea directă dintre BCM Danzio şi BCT-CST, la Timişoara, în etapa a 21-a, va lămuri problema ocupantei locului opt la capătul sezonului regulat. Programul în continuare nu este uşor pentru ambele formaţii. În afara confruntării directe, alexăndrencele vor întâlni campioana CSM Târgovişte miercuri la Craiova, într-o restanţă din etapa a XIV-a. De asemenea, tot în Bănie va veni Phoenix Galaţi, care a obţinut deja calificarea în play-off, ultima partidă din sezonul regulat fiind pe terenul liderului actual, ACS Sepsi SIC Sf.Gheorghe. BCM Danzio are o deplasare tot la Sf;Gheorghe, dar şi o confruntare, acasă, cu echipa din Galaţi.
ŞTEFAN STAN
Stâlp de electricitate şi copaci rupţi din cauza zăpezii grele, în parcurile din Alexandria
Zăpada căzută din abundență în ultimele ore ar fi putut să producă o adevărată tragedie în Alexandria.
Mai mulţi copaci şi un stâlp de electricitate, îngreunaţi de cantitatea de omăt depusă, au cedat, existând riscuri majore de accidente neprevăzute. Un asemenea eveniment a avut loc în parcul Central. Numai o minune a făcut ca acel copac să nu aterizeze în capul unor copiii care se bucurau de fulgii de nea.
Din cauză că ninge în continuare, situația se poate agrava.





Indiferenţa autorităţilor a pus în pericol viaţa unei bătrâne de 70 de ani, din Lăceni
Pe hârtie sau în raportările către Ministere, în Teleorman nu sunt probleme din cauza zăpezii şi a viscolului. În realitate, vremea rea a prins, din nou, pe picior greşit autorităţile judeţene. Deşi se cunosc zonele vulnerabile, în care zăpada blocheză drumul la cea mai mică adiere de vânt, autorităţile se încăpăţânează să vadă faptele concrete cu ochii minţii.
Spre exemplu, o femeie de 70 de ani din comuna Lăceni a aşteptat, câteva ore bune, ca autorităţile să deszăpezescă drumul, pentru a ajunge la Spitalul de Urgenţă din Alexandria. Conform familiei, la primele ore ale dimineţii, bătrâna a acuzat unele dureri la nivelul abdomenului, iar o rudă a încercat să o transporte cu maşina personală la unitatea de primiri urgenţe. După numai 1 kilometru, autoturismul a rămas blocat în nămeţi. S-a cerut intervenţia autorităţilor, printr-un apel la 112. Oamenii aflaţi la faţa locului spun că o maşină de intervenţie aparţinând ISU Teleorman se chinuie de aproximativ 2 ore să ajungă la maşina în care se află femeia bolnavă.
Conform ISU Teleorman, autospeciala a intervenit în zona Lăceni-Alexandria, pentru deblocarea a zece autoturisme, în care se aflau peste 20 de persoane. Referitor la femeia bolnavă, purtătorul de cuvânt al instituţiei a declarat că a fost preluată şi transportată la intrarea în municipiul Alexandria, acolo unde era aşteptată de o Ambulanţă.
Traficul feroviar blocat în Teleorman. Garnitura Alexandria-Roşiorii de Vede a fost anulată
Din cauza stratului gros de zăpadă, depus pe şina de cale ferată, CFR Călători a decis anularea unor trenuri ce fac legătura între municipiul Alexandria şi Roşiorii de Vede. Până la acest moment, niciun tren nu a plecat din Gara Alexandria, iar în funcţie de evoluţia vremii, măsura poate fi prelungită.
Conform reprezentanţilor CFR, pentru zonele afectate de viscol şi ninsori, s-a luat decizia anularii unor garnituri, urmând ca traficul de pasageri sa fie preluat de celelalte trenuri rămase în graficul de circulaţie. Operatorul feroviar recomandă pasagerilor ca, înainte de a porni la drum, să solicite informaţii legate de circulaţia trenurilor.
EMINESCU N-A MURIT…
Elevii Liceului Teoretic ,,Constantin Noica”, împreună cu profesorii lor şi Consiliul Local al Tinerilor condus de elevul Vlad Budurea au menţinut în şcoala noastră, toată săptămâna, o atmosferă eminesciană prin muzică, dans, literatură, grafică şi pictură.
Toată săptămâna, elevii liceului nostru au reînnoit memoria tuturor cunoştinţelor dobândite de-a lungul anilor de şcoală, începând de la biografia lui Mihai Eminescu şi trecând în revistă opera sa vastă, relaţiile de prietenie, oportunităţile, dar şi fatalitatea având în vedere unele proiecte începute şi neterminate, dar şi moartea prematură a marelui poet. Poezia de dragoste a fost cea preferată de liceeni, fiecare încercând emoţia unei mari iubiri sau, cel puţin sperând la o mare şi sinceră iubire şi, de ce nu, împlinită! ,,Când iubirea este, şi ea este numai când e reciprocă absolută, va să zică universală ; când iubirea e, aceasta e cu neputinţă şi de e cu neputinţă, ea nu e decât cauza unei iubiri preînnoite şi mai adânci încă de cum fusese-nainte.” (Mihai Eminescu)
Din fonoteca de aur, actorul Gheorghe Cozorici a dat glas ,,Luceafărului” pe un fond muzical potrivit momentului, ,,Rapsodia română”, de George Enescu. Ion şi Doina Aldea Teodorovici au adus tribut marelui poet prin melodiile şi textele dedicate marelui poet, elevii fiind impresionaţi de frumuseţea momentului, dar şi de drama celor doi oameni de cultură, mari iubitori de Eminescu, dar şi de patria-mamă, care au sfârşit tragic, la vârste fragede, cu mulţi ani înainte de a se naşte ei, într-un accident. Elevii au recitat, au cântat şi s-au simtit contemporani cu Eminescu…,,Eminescu n-a murit” este şi titlul expoziţiei de desene realizate de elevi la orele de educaţie plastică, talentul lor fiind răsplătit cu aprecieri şi diplome într-un cadru festiv , în amfiteatrul liceului , coordonaţi de profesorii Zăbavă Marioara, Natalia Marcu şi Cristiana Purcărea. O expoziţie de carte , dar şi de curiozităţi legate de momentul creat, ne-a oferit-o bibliotecarul şcolii, Tamara Bălţăţeanu.
Eminescu n-a murit…
,,Eminescu ne-a trăit pe toţi deodată şi ne moare pe fiecare, pe rând.” (Girel Barbu)
PROF.ED.PLASTICĂ,
CRISTIANA-MIHAELA PURCĂREA



Analizezi și te crucești: Anomaliile Alexandriei
Dacă în Caracal se află „cele 7 minuni” ( 1. s-a construit un bloc și s-a uitat macaraua în interior; 2. a luat foc sediul pompierilor; 3. s-a furat ușa poliției; 4. brutaria e construită pe strada Foametei; 5. cimitirul se află pe strada Reînvierii; 6. la un moment dat, exista o singură școală și se numea Școala nr. 2; 7. pușcăria e pe strada Libertății), și Alexandria are „anomaliile” ei. Poate nu chiar atât de absurde, cinice și hilare ca cele din municipiul oltean, dar, oricum, neeficiente și neconforme cu statutul de așezare urbană modernă.
De la măiestrie, la…țigănie!
Centrul, strada Libertății – segmentul dintre străzile București și Ion Creangă, este pavat, din construcție, cu spărtură de marmură, în diferite figuri geometrice. Odată cu trecerea timpului, au apărut/apar deteriorări care au necesitat/necesită reparații. Cum ar fi fost normal, ar fi trebuit ca părțile afectate să fie reconstruite exact ca cele dinainte. Asta nu însemna un efort în plus, nici financiar, nici ca manoperă. Câteva bucăți de marmură spartă și un pumn, doi de mozaic. Nu știm ce minte creață și-a bătut joc de centrul reședinței de județ și a „completat gropile” cu… beton! Dacă se merge în acest ritm și nu se iau măsuri de rectificare a IDIOȚENIEI, centrul civic din Alexandria riscă să devină o țigănie și să se transforme dintr-o construcție cu valoare estetică într-un rahat… inestetic și dizgrațios! (O întrebare: câtă inconștiență să „plimbi” o ditamai cisternă de șapte tone ca să uzi florile și un tractor cu remorcă pentru a strânge gunoiul din coșuri? Păi, normal că distrugi stratul de marmură și mozaic la o asemenea greutate!)
Pomi, în mijlocul trotuarului
Exact pe mijlocul trotuarului paralel cu parcul dintre Casa de Cultură și Primărie (strada Dunării), s-au plantat arbori în locul celor „decapitați”. O prostie, pur și simplu. Pentru că la nici trei metri, pe marginea parcului și, implicit, a trotuarului, mai este plantat încă un rând de arbori. Unde mai pui că parcul e plin de…pomi! Este una dintre cele mai circulate artere ale orașului, ținând cont că pe platoul Casei de Cultură sau în incinta instituției au loc evenimente de diferite genuri, care atrag un număr mare de cetățeni. În plus, când vor crește, rădăcinile copacilor vor „umfla” trotuarul, spărgându-l.
„Tunelul proștilor”
Pe trotuarul celălalt al străzii Dunării, vizavi de clădirea Primăriei, o construcție din lemn, în formă de tunel, te face să-ți apleci capul și totodată să te întrebi care este rolul ei. Niciunul! Nici măcar din punct de vedere estetic. Dacă ar fi fost amplasată pe una dintre aleile părculețului vecin, ai mai fi zis! Așa, îngreunează mersul cetățenilor și acoperă o priveliște frumoasă a părculețului. Zilele trecute, niște elevi de liceu se amuzau pe seama „construcției grandioase”, numind-o… „Tunelul proștilor”!
Muzică în urechi și pe…gât!
De ceva timp, cetățenii municipiului ascultă, vrând-nevrând, muzică la difuzoarele amplasate pe stâlpii de iluminat public de pe strada Libertății (centru). Dacă vrei să te odihnești pe o bancă în parc, fenomenul se repetă. Dacă locuiești pe aceeași stradă cu pricina și deschizi fereastra pentru aerisire sau pur și simplu e vară și e normal să fie deschisă, nu poți sta liniștit în pat: undele zgomotoase îți pătrund în cameră ca un musafir nedorit!
Nu toți avem chef să ascultăm muzică. Nu toți avem aceleași preferințe, doar nu locuim în Coreea de Nord să fim supuși „uniformizării gusturilor”!
Se pare că „proiectul” radioficării a costat bugetul primăriei în jur de două miliarde de lei vechi. De ce, pentru ce, cu ce scop?! E o investiție total inutilă, după părerea noastră. Și nici nu vrem să credem zvonurile unor cârcotași că la difuzoare vom auzi vocea primarului Drăgușin, cu diferite anunțuri către populație, ca o chestiune…subliminală, că doar alegerile locale ne bat în ușă! Costurile „megafoanelor” s-ar estima la cateva miliarde de lei vechi.
Băncuța – o investiție aiurea
Cât e strada Alexandru Ghica de lungă, în dreptul fiecărei case Primăria a „construit” câte o băncuță. Patru țevi dreptunghiulare înfipte în pământ, cu puțin beton, tot atâtea scândurele și…gata! Investiția (a cărei valoare o s-o aflăm la momentul potrivit, inclusiv firma care a încasat banii) nu se justifică în niciun fel. De ce se aruncă banii pe apa Sâmbetei? Chiar era primordial construirea de băncuțe (oricum, urâte) pe Ghica?
Ne dorim ca Alexandria să arate ca o adevărată reședință de județ. Din orice punct de vedere. Cu profesioniști în aparatul adminsitrativ, care să ocupe posturile/funcțiile pe merit, nu politic. Arhitectura orașului să fie una prestabilită, nu fiecare să construiască după propriul gust. Vrem modern, nu țigănie. Ne intereseaza, și asta cel mai mult, cum se cheltuiesc baii publici. Pe ce.
Cu alte cuvinte, să fie TRANSPARENȚĂ TOTALĂ. Vom reuși să informăm obiectiv publicul alexăndrean despre tot ceea ce se întâmplă în orașul lor.
Nicolae Radovich
Strada „Liviu Dragnea – faraonul”
Presa centrală îl „alintă” Țărănușul.Toți îl știm ca pe unul dintre cei mai mari „baroni” ai țării, dacă nu cel mai mare. Faraon. Ați ghicit: este vorba despre Liviu Dragnea, fost vicepremier al României, președintele PSD-ului, mulți, exagerat de mulți ani la butoanele județului Teleorman, manevrând din funcția de prefect (patru ani) și de președinte al Consiliului Județean (doisprezece ani). Curând va afla dacă ÎCCJ îl va băga la zdup, îi va menține pedeapsa de un an cu suspendare sau îl va achita.
Bolnav din fire de megalomanie, apucător și cinic, e măcinat de orgolii mărunte. Face orice, numai să iasă în evidență. Să nu mai fie nimeni ca el. Toți trebuie să-i recunoască supremația, să-i fie subordonați, să-i lingă tălpile. Supuși.
S-a tot scris despre casa lui Dragnea din Alexandria, care are intrări (și…ieșiri) pe două străzi, Ion Creangă și Tudor Vladimirescu. Și despre curtea de 7000 (șapte mii) de metri pătrați, cu pomi de zeci de milioane bucata, plantați pe loc, gata maturi, cu macaraua. Piscină extravagantă și teren de tenis, unde au trecut mingea peste fileu, printre alții, Mircea Geoană sau Victor Ponta. Dar asta nu-i nimic. Grandomania a atins cote paroxistice: Dragnea și-a dorit ca strada pe care locuiește să fie diferită de a celorlalți alexăndreni. Primăria i-a stat la picioare. Pavele de calitate, elegante, o altfel de geometrie, inclusiv florală. Dar, atenție, nu trotuarele întregii străzi! Ci numai segmentul dintre străzile „Cuza Vodă” și „Alexandru Ghica”! Exact unde Faraonul își are palatul. Vomitos, nu?!
Nicolae Radovich



