11.7 C
Judeţul Teleorman
marți, octombrie 13, 2026
Acasă Blog Pagina 929

Incendiu devastator în comuna Orbeasca. Pagube de peste 700 de milioane de lei

0

Joi seara, în jurul orei 21.00, un puternic incendiu a izbucnit la un hangar situat în comuna Orbeasca. Imediat, după apelul la 112, în localitatea s-au deplasat două autospeciale de lucru cu apă și spumă, iar după două ore de la intervenție au fost salvate bunuri în valoare de un miliard de lei vechi, cât și locuința. În hangar, se aflau 8 autoturisme, o remorcă auto, dar și mai mult anvelope, acestea fiind distruse în totalitate. Din primele cercetări, pagubele se ridică la peste 700 de milioane de lei vechi.

Conform declarației purtătorului de cuvânt al ISU Teleorman, Gelu Dragomir, cel mai probabil incendiul a izbucnit de la un scurt circuit al instalației improvizată din încăperea unde se aflau autoturismele. La stabilirea cauzei, a participat și o echipă a poliției, serviciul criminalistic. Din fericire, nu s-au înregistrat victime.IMG-20160506-WA0004IMG-20160506-WA0006IMG-20160506-WA0002

Caravana Maskar a ajuns în Teleorman

0

Cum ne dezrobim, întărind totuși legăturile între noi? Cum ne păstram valorile culturale autentice fără să perpetuăm clișeele dobândite? Cum să risipim percepțiile false asupra celor care trăiesc lângă noi? Dezbatem și căutăm răspunsuri la aceste întrebări în Caravana de intervenție culturală comunitară Maskar, pe care o lansăm în weekendul 6 – 8 mai în Teleorman!
Programul Caravanei în Teleorman:
6 mai – Alexandria / 7 mai – Turnu-Măgurele
17:00 – Vernisaj Expoziție Maskar (holul din fața sălii de ședințe a Primăriei Alexandria / Turnu-Măgurele)
18:00 – Spectacolul de teatru comunitar ”Maskar (Între)” (sala de ședințe a Primăriei Alexandria / Turnu-Măgurele)

În limba romani, maskar înseamnă “între” sau “la mijloc”. De peste jumătate de mileniu, culturile română și romani coabitează în Lunca Dunării, fără să se cunoască cu adevărat, fără să-și înțeleagă trecutul pentru a-și construi împreună viitorul. Prin demersul Maskar, în urma unui an de documentare pe teren în județul Teleorman, încercăm să construim o punte de dialog între cele două lumi și culturi pentru o societate (mai) empatică și incluzivă. Principalul instrument de lucru? Arta de intervenție!

În cadrul Caravanei Maskar vă invităm la reprezentația spectacolului de teatru comunitar ”Maskar (Între)”, precedată de o expozitie itinerantă privind patrimoniul material și imaterial al culturii rrome din Teleorman.

Spectacolul de teatru comunitar ”Maskar (Între)” aduce în prim-plan transformări ale comunităților de romi, tradiții pierdute, schimbări sociale și politice majore, care au marcat secole de istorie a discriminării. În Maskar (Între), bau-baul istoriei cu care creștem și pe care încercăm să-l adormim ne bântuie imaginarul și ne provoacă reflecția.
Echipa: Mihaela Michailov (text), Radu Apostol (regie), Arh. Gabi Albu (scenografie), Jacu Neumanu (muzică), Elena Găgeanu (video), Katia Pascariu și Viorel Cojanu (distribuție).

Spațiul expozițional Maskar vă invită la reflecție privind meșteșugurile, porturile, legendele și modul de relaționare al culturii rrome cu societatea post-comunistă.
Echipa: Mihaela Cimpeanu (curator), Ionuţ Dulămiţă, Ileana Gabriela Szasz și Vlad Dudum (artiști).

“Istoria se contractă și se dilată ca o poveste nesfârșită, cu finaluri trecute deschise în prezent. O poveste despre cine-a fost rob rom și cine-a fost stăpân, despre cuvinte-stereotipuri asimilate inerțial și clișee discriminatorii care ne ațipesc conștiința critică, despre transformarea celor slabi în pete de cerneală invizibile ale istoriei, despre oameni deveniți „bun de marfă”, despre violențe și abuzuri repetate împotriva romilor, despre orașe care și-au pierdut identitatea, despre cinematografe și combinate care-au devenit o amintire, despre pierderea oricărui contact cu familiile plecate la muncă în străinătate, despre însingurare și îmbătrânire fără cei dragi aproape.
Maskar (Între) disecă frust și poetic raportarea unei culturi majoritare la o cultură minoritară, felul în care perpetuăm un vocabular discriminator și opresiv fără să-i cunoaștem sensurile, felul în care devenim cititori captivi ai istoriei romilor, pe care îi expediem în formule facile.
Maskar (Între) aduce în prim-plan transformări ale comunităților de romi, tradiții pierdute, schimbări sociale și politice majore, care au marcat secole de istorie a discriminării. În Maskar (Între), bau-baul istoriei cu care creștem și pe care încercăm să-l adormim ne bântuie imaginarul și ne provoacă reflecția.” (Mihaela Michailov, dramaturg)

Caravana Maskar va poposi apoi în Cluj-Napoca (11 mai, Fabrica de Pensule) și București (13 mai, Centrul educațional Replika).

Intrarea este gratuită!

Deficit de experți electorali în 5 comune din Teleorman

0

Peste 400 de persoane mai sunt necesare pentru a ocupa posturile de experți electorali din 98 de localități și două sectoare ale Capitalei, a declarat joi pentru AGERPRES președintele AEP, Ana Maria Pătru. „Se înregistrează un deficit de 475 de cereri pentru experți electorali în 98 de localități și în sectoarele 1 și 5 ale municipiului București”, a precizat președintele AEP. Ana Maria Pătru a adăugat că în zece localități nu s-a depus nicio cerere în acest sens. De asemenea, printre județele cu cele mai multe localități care înregistrează deficit de cereri de experți electorali se numără Dâmbovița – 31 de localități, Mureș – 9, Argeș și Constanța – câte 8, Vrancea – 6, Ialomița și Teleorman – câte 5 localități.

Teleormănean prins la graniță cu un autoturism furat

0

În data de 5.05.2016, ora 10,00, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac-Csanadpalota, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de frontieră cetățeanul român Marius B., în vârstă de 45 de ani, cu domiciliul pe raza județului Teleorman, conducând un autoturism marca Audi A6, înmatriculat în Spania. La control, șoferul a prezentat pentru autoturism un certificat de înmatriculare și un certificat de inspecție tehnică eliberate de autoritățile spaniole. În urma verificărilor în baza de date s-a constatat că autoturismul figurează ca vehicul furat, alertă introdusă de autoritățile spaniole. Față de cele constatate, bărbatul a declarat că a cumpărat autoturismul de la un cetățean român, de la care a primit o cheie și documentele mașinii, și nu avea cunoștință despre faptul că acesta este furat. Autoturismul în valoare de aproximativ 5.000 de euro a fost indisponibilizat la sediul S.T.P.F Arad până la finalizarea cercetărilor, în cauză polițiștii de frontieră întocmind actele de urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire la furt.

BASCHET FEMININ/ UNDER 18. CSS Alexandria a învins pe CSU Braşov în turneul final al campionatului naţional

0

Ziua a doua a turneului final al campionatului naţional de baschet feminin pentru categoria de vârstă Under 18, care se desfăşoară în municipiul Alba Iulia, a adus o nouă victorie pentru echipa CSS Alexandria. Elevele antrenorului Mădălin Piperea au învins pe CSU Braşov cu 60-50 (19-13, 14-8, 18-14, 9-15), un adversar dificil, cu pretenţii la medaliile ediţiei 2015-2016 a campionatului. Aşa cum rezultă din transmisia live de pe site-ul Federaţiei Române de Baschet, alexăndrencele au condus permanent, încă de la debut după un sec 6-0 alcătuit din două aruncări din afara semicercului reuşite de Alina Podar şi Irina Enache. Ca şi în primul meci al turneului, cu LPS Alba Iulia, Alina Podar a fost de neoprit, 24 de puncte (!) aflîndu-se în dreptul ei la sfârşitul primei reprize, cînd scorul a fost 33-21. CSS şi-a mărit avantajul până la 21 de puncte spre finalul sfertului trei, Teodora Manea, Irina Enache, Tania Agache şi Eliza Ispas, având, de asemenea, o contribuţie importantă la acest succes. Cum era de aşteptat, mai ales în ultima parte a meciului profesorul Piperea a dat credit şi jucătoarelor de pe banca de rezerve. De remarcat că Alina Podar a jucat toate cele 40 de minute ale partidei. Cu siguranţă, de evoluţia ei depinde parcursul în continuare al echipei spre podium. La CSU Braşov două jucătoare familiarizate deja cu atmosfera confruntărilor din Liga Naţională a senioarelor, M.Ferariu şi I.Brezoi, au înregistrat câte un double-double.

Pentru CSS Alexandria au jucat Alina Podar – 35 (2×3) puncte, Tania Agache – 8 (2×3) p, Teodora Manea – 7 p (plus 9 recuperări), Eliza Ispas – 7 p, Irina Enache – 3 (1×3) p şi 11 recuperări, Ştefania Candoi, Ana Lăcău, Giulia Duşman şi Lorena Ţone. La CSU Braşov au evoluat M.Ferariu – 19 (1×3) puncte şi 13 recuperări, I.Brezoi – 17 (1×3) p (plus 10 recuperări), M.Marinescu – 5 p, A.Bogăţeanu – 4 p, D.Frâncu – 3 p, S.Şerban – 2 p, I.Petrescu şi T.Chirilă.

În celelalte dispute din ziua a doua a turneului favoritele s-au impus clar. ACS Napoca Baschet Cluj a trecut de CSS CSM Târgovişte cu 60-39, în timp ce KSE CSS Gheorgheni a învins pe LPS Alba Iulia cu 63-39. Deocamdată, trei echipe – cele din Cluj Napoca, Gheorgheni şi Alexandria – au acumulat maximum de puncte, patru. Două dintre ele, KSE CSS Gheorgheni şi CSS Alexandria, deschid vineri seria meciurilor din ziua a treia a turneului final. Partida se anunţă echilibrată, dar să sperăm că formaţia din reşedinţa judeţului Teleorman va reuşi să se impună.

ŞTEFAN STAN

Parchetul Curţii de Apel Bucureşti clasează dosarul privind ”conflictul de interese penal” iar ANI pe cel ”administrativ”, în cazul primarului din Lisa, Daniel Băcanu

0

Daniel Băcanu, primarul comunei Lisa, poate candida cu fruntea sus pentru un nou mandat, pe care, fără nicio îndoială, îl va câştiga. Ultimul comunicat al ANI, în care se specifică faptul că edilul şef ar fi fost în conflict de interese penal, deoarece ”în perioada exercitării mandatului, a semnat în calitate de primar un contract de concensiune cu Asociaţia Crescătorilor de Animale Lisa, asociaţie în cadrul căreia a deţinut calitatea de membru asociat şi preşedinte”, nu-şi are suport legal. O spun chiar procurorii Direcţiei Naţionale Anticoruţie, care, la începutul lunii aprilie, au decis clasarea dosarului. Cu alte cuvinte, Agenţia Naţională de Integritate îşi dă singură în cap, zămislind fapte penale ce nu au vreun corespondent cu realitatea.

 

Băţăuş, denunţătorul ipocrit şi mincinos

 Relu Băţăuş este cunoscut unui judeţ întreg. Actualul consilier local al comunei Lisa, traseist politic de meserie, are o meteahnă de când se ştie: denunţător la instituţiile statului. Cu o nonşalanţă greu de imaginat şi explicat, acesta trimite alandala hârtii pe te miri unde, pârându-şi consătenii şi dorindu-le să-i vadă în puşcărie. Numai că demersurile sale sunt lipsite de succes. Bineînţeles, şi de… substanţă! Aşa s-a întâmplat şi cu denunţul formulat împotriva actualului primar, Daniel Băcanu. Băţăuş a scris cu mânuţa sa că, în anul 2007, când edilul-şef ocupa funcţia de viceprimar, a mai deţinut şi pe cea de preşedinte al al Asociaţiei Crescătorilor de Animale Lisa (ACA), ceea ce înseamnă, după mintea lui creaţă, conflict de interese. Ba mai mult, a declarat că au fost întocmite tabele prin care preşedintele ACA era împuternicit să depună la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agrcultură (APIA) cerere de plată pentru scheme de sprijin în numele membrilor asociaţiei, însă aceştia nu ar fi semnat tabelul, în dreptul numelui lor regăsindu-se alte semnături, executate de Daniel Băcanu. Potrivit denunţătorului, subvenţiile obţinute de la APIA nu ar fi justificate, întrucât islazul comunal se află în pantă şi nu puteau fi folosite utilaje agricole pe toată suprafaţa acestuia.

 

Totul, în regulă

 „Pârâciunea” lui Relu s-a transformat în dosar penal, în cauză menţinându-se comiterea infracţiunilor de conflict de interese, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, deoarece aceasta este regula pentru a se putea începe cercetările. Astfel, la data de 08.09.2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele a dispus prin ordonanţă efectuarea în continuare a cercetărilor penale faţă de suspectul Daniel Băcanu iar Curtea de Apel Bucureşti a preluat cauza. S-a dispus disjungerea şi declinarea de soluţionare a cauzei în favoarea DNA.
În urma cercetărilor s-a stabilit că „subvenţiile au fost încasate potrivit dispoziţiilor legale.” Totul a fost corect, respectându-se în cel mai mic amănunt legea.

 

Întreaga poveste, o făcătură a unui individ frustrat!

lisa Prin referatul întocmit de IPJ Teleorman, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, s-a propus clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art 301 Cod Penal. În primă fază, dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, care şi-a declinat competenţa. Astfel, dosarul ajunge la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Aici, procurorii, prin ordonanţa din 11.06.2015, dispun clasarea cauzei şi trimit dosarul la DNA. Procurorii anticorupţie menţin decizia colegilor de la Parchetul de pe lângă CAB şi închid cazul. Numai că Agenţia Naţională de Integritatea nu aşteaptă ca DNA să finalizeze cercetările şi se pronunţă, în sensul că primarul Daniel Băcanu a fost în conflict de interese penal. Bomboana pe colivă o reprezintă Raportul de evaluare trimis de Inspecţia de Integritate dn cadrul ANI, întocmit acum o săptămână. La capitolul concluzii se arată că ”se trimite dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese, faptă prevăzută de art 301 Cod Penal”. Incredibil, dar adevărat! Cu alte cuvinte, ANI trimite dosarul la Parchetul Turnu Măgurele, care deja s-a pronunţat, declinând competenţa pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, apoi către DNA, ambele instituţii concluzionând că primarul Daniel Băcanu …NU S-A AFLAT ÎN CONFLICT DE INTERESE PENAL!

 

Băţăuş şi-a mai luat-o încă o dată în… barbă!

 În concluzie, actualul primar al comunei Lisa, Daniel Băcanu, nu a săvârşit nici cea mai mică infracţiune. Relu Băţăuş s-a mai făcut încă o dată de rahat, pătându-şi obrazul în faţa consătenilor. Nu e prima dată. Şi nici ultima dată! Numai că „halucinaţiile” liseanului dă de lucru gratuit instituţiilor statului. Cine îl va opri pe acest personaj, făcându-i, la rându-i, denunţ calomnios?! Poate numai aşa se va potoli să-şi pârască semenii nevinovaţi şi să le dorească răul.
Contactat telefonic, primarul Daniel Băcanu a declarat că îl va da în judecată pe Relu Băţăuş pentru denunţ calomnios dar şi pe Radu Gică, mincinosul candidat al PSD, pentru mărturie mincioasă.

Florin Titirișcă, candidatul cu cei mai mulți susținători pe Facebook

0

Infopolitic.ro a dat publicității un top al celor mai vizibili candidați în mediul on line. Lista reține, pentru fiecare oraș reședință de județ (+ Voluntari pentru Ilfov), candidatul cu cei mai multi abonați pe Facebook, aceștia fiind apoi plasați în ordinea numărului de susținători.

Conform cifrelor, Florin Titirișcă, candidatul PNL pentru primăria Alexandria, are cei mai mulți susținători pe Facebook, aproape 5.000, ocupând poziția 30 în top. Pe primul loc se află Gabriela Vrânceanu Firea, urmată de Cătălin Cherecheș, Horea Vușcan și Emil Boc.

Conform celor de la infopolitic.ro, perioada de culegere a datelor privind numărul de susținători ai candidaților la alegerile locale a fost 19-22 aprilie 2016, cu unele actualizări ulterioare punctuale (rezultate din reverificarea datelor).

Echipa Infopolitic care a realizat această analiză (coordonată de Vlad Ciobanu) a fost sprijinită în procesul de colectare a datelor Facebook de studenți ai Facultății de Științe Politice – SNSPA.

Topul-candidatilor

Va fi „înhăţat” Ştefan Marinel, primarul comunei Slobozia Mândra, de către DNA?

0

Administraţia comunei Slobozia Mândra, condusă de primarul Ştefan Marinel, e varză. Inconştient sau nu, edilul şef ascunde anexele hotărârilor Consiliului Local care, conform legii, ar trebui puse la dispoziţie cetăţenilor pe site-ul primăriei (www.slobozia-mandra.ro). Astfel, e imposibilă înţelegerea textului. Hotărârile de la numărul 44 până la 55, din perioada anului 2015, nu apar pe site. Cel mai probabil au un conţinut „incriminator” faţă de activitatea primarului, altă explicaţie neexsitând.
Nici măcar nu catadicseşte să răspundă petiţiilor cetăţenilor, cu toate că este obligat de Legea (nr. 544/2001) privind accesul la informaţiile de interes public. Cu alte cuvinte, se simte stăpân şi îl doare în bască! Până la un punct. Pentru că împotriva lui Marinel sunt plângeri penale pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, depuse atât la Agenţia Naţională de Integritate (ANI), cât şi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Locuitorii comunei Slobozia Mândra vor să afle dacă banii lor, proveniţi din taxe şi impozite sau din fonduri naţionale şi europene, sunt cheltuiţi cum trebuie.

 

Heleşteul, „mărul” unei… ilegalităţi

Printre alte frumuseţi ale naturii, în Slobozia Mândra se află şi un heleşteu (iaz) cu o suprafaţă de luciu de apă de 67.000 de metri pătraţi. Printr-o hotărâre a Consiliului Local (nr.12 din 28.03.2014), acesta a fost scos dintr-un registru juridic şi mutat în altul, printr-un artificiu la care a cooperat şi Instituţia Prefectului Teleorman. Din domeniul privat, a fost transferat în domeniul public iar Prefectura a avizat pentru legalitate. Toată tărăşenia constă în faptul că nu apar niciunde semnăturile consilierilor. Mai mult, în încheierea respectivei hotărâri este redactat următorul enunţ: „Prezenta hotărâre a fost aprobată cu un număr de __-___ voturi pentru _-___, voturi – împotrivă din total de _11___ prezenţi din 11 consilieri în funcţie” (facsimil nr.1). In concluzie, niciun vot pentru sau împotrivă! În atare condiţii, cum a fost poibilă ca hotărârea în cauză să devină LEGE?!

slobozia mandra 1
Pentru a lămuri de fapt cum stau lucrurile, Filip Vasile, un cetăţean al comunei, a depus o cerere adresată primarului în funcţie, la data de 29.10.2015, cerându-i explicaţii conform Legii 544/2001. Nu a primit nici până în ziua de astăzi un răspuns. În „petiţie” se cer următoarele lămuriri, însoţite de copii justificatoare: a) care este regimul juridic al heleşteului din comună, dacă face parte din domeniul public sau privat al primăriei; b) în funcţie de regimul juridic pe care heleşteul îl are – domeniu public sau privat, se doreşte a se afla dacă obiectivul cu pricina este concesionat sau închiriat  şi către sau de cine şi să se numească, eventual (dacă este cazul), persoana fizică sau juridică şi contractul încheiat între părţi; c) dacă a fost trecut în domeniul public sau privat al primăriei, să se precizeze de urgenţă necesitatea care a stat la baza acestei decizii şi la ce dată a fost luată respectiva şi prin ce hotărâre a Consiliului Local; d) suma de bani şi devizele de lucrări privind investiţia la heleşteu (clădire, branşament CEZ) şi hotărârea Consiliului Local în acest sens; e) dacă există posibilitatea ca cetăţenii comunei să aibă acces la zona din preajma heleşteului şi când se va produce acest eveniment.
Cererile domnului Filip sunt pe deplin justificate, deoarece locuitorii comunei au informaţii că ceva „necurat” se întâmplă cu iazul lor. Marinel Ştefan poate să demonstreze contrariul, punând la dispoziţie actele care i se cer legal. Întrebare: de ce n-o face?!

 

Un DUSTER de aproximativ trei miliarde de lei vechi

 Prima calitate a unui primar este aceea de a cheltui cu chibzuinţă banul public. Să nu arunce cu ei pe investiţii sau bunuri inutile. Ar trebui să se limiteze la strictul necesar iar banii din taxe şi impozite să se întoarcă, prin realizările făcute, înapoi, la oameni. Ei sunt beneficiarii, pentru că primarul are un salariu şi, datorită acestui fapt, este obligat să fie în slujba cetăţeanului.
Ştefan Marinel nu a ţinut cont de acest lucru. Printr-o hotărâre a CL (nr. 12 din 11.03.2015) a achiziţionat (a se citi: „şi-a atribuit”) un DUSTER pe motorină cu toate facilităţile, în leasing (facsimil nr.2), fapt ce face ca la final preţul să fie unul dublu decât cel normal, undeva la 3 (trei) miliarde de lei vechi. O poală de bani!

slobozia mandra 2

O mică „şmecherioară”

 Prin hotărârea CL nr. 28 din 20.10.2014, se înfiinţează serviciul public de administrare a domeniului public şi privat al comunei Slobozia Mândra (facsimil nr.3), fără personalitate juridică, cu sediul  în primărie, care are ca obiect de activitate desfăşurarea de activităţi administrative şi sociale, finanţat prin obligaţii bugetare. Un „tertip” ca să nu se mai ia decizii prin hotărâri ale Consiliului Local. În felul acesta, cetăţenii nu mai pot avea cunoştinţă  şi, automat, nu mai pot contesta deciziile iar Prefectura nu are cum să avizeze pentru legalitate.
Serviciul funcţionează cu aceiaşi funcţionari din primărie.

slobozia mandra 3

„Inginerie financiară”

 Desfiinţarea serviciului public de salubritate, în momentul în care firma POLARIS HOLDING a „aterizat” pe plaiurile localităţii, a produs şi prima anomalie. După ce Marinel a mandat pe vicele său, Sandu Gheorghe, să se ocupe special de partea contractuală în ceea ce priveşte relaţiile cu cetăţenii, s-au emis două hotărâri ale CL (nr. 31 şi 32 din 25.09.2013). Una dintre ele prevede ca cetăţenii care nu au încheiat contracte cu firma amintită mai sus să plătească o taxă anuală de 100 de lei, bani care sunt viraţi apoi tot către PLOARIS HOLDING! Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie!

 

DNA va stabili dacă Marinel a deturnat… fonduri!

 Cel mai grav lucru care se întâmplă la primăria din Slobozia Mândra este modul cum se alocă banii din bugetul local. De patru ani de zile, sumele au fost distribuite în mod disproporţionat. În 2013, la capitolul „Cultură, recreere şi religie”, în care este inclus şi vestitul heleşteu, a fost alocată suma de 119.000 de lei. S-au cheltuit 83.784 de lei. Pentru învăţământ, 8000 de lei. Sănătatea a primit 13.000 de lei. Sumele provin din credite de angajament (fonduri europene nerambursabile-FEN). În 2014, sănătatea-5000 de lei (cheltuiţi 3084 de lei); Cultură, recreere şi religie-317.000 de lei, bani cheltuiţi integral. În 2015, s-au alocat pentru sănătate 12.300 de lei, dintre care s-au cheltuit doar 1982 de lei. Restul a fost virat către Cultură, recreere şi religie. Tot la acest capitol, pentru 2016, 2017 şi 2018 sunt prevăzuţi anual câte 3, 7 miliarde de lei vechi. Pentru sănătate, 110 milioane de lei vechi.
Instituţiile statului, în speţă Direcţia Naţională Anticorupţie, vor analiza dacă modul cum au fost alocate sumele (cum au fost cheltuiţi banii publici) din bugetul local constituie infracţiuni şi mai ales deturnare de fonduri. Dacă lucrărilor efectuate pe raza comunei li s-au „umflat” devizele. Locuitorii din Slobozia Mândra se pot aştepta la surprize mari!

Pătraşcu Marian Adrian a fost destituit din funcţia de primar al comunei Tătărăştii de Jos

0

Prin ordin al prefetului Dan Carmen Daniela, Pătraşcu Marian Adrian, primarul localităţii Tătărăşti de Jos a fost destituit din funcţie.
”Se constată încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului domnului Pătraşcu Marian Adrian, de primar al comunei Tătărăşti de Jos, ca urmare a stării de incompatibilitate stabilită prin Raportul de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate, rămasă definivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până la alegerea noului primar, în condiţiile legii, atribuţiile vor fi exercitate de viceprimarul Păduraru Ion” se arată în ordinul emis de Prefectură.
În cazul edilulu şef, inspectorii ANI au constatat că s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 21 iunie 2012, întrucât a deţinut, simultan, funcţia de Primar al Comunei Tătărăştii de Jos şi calitatea de comerciant persoană fizică.

După absolvirea unui curs POSDRU, 72 de plosceni au „patalama” de antreprenori şi informaticieni

0

Daniel Grosu, primarul comunei Plosca, a înmânat, miercuri, 5 mai, diplomele celor 72 de persoane absolvente ale cursului de calificare pentru anteprenoriat şi informaticieni.

Cursul s-a desfăşurat în incinta Şcolii Generale din comună, în perioada octombrie-noiembrie 2015 şi a fost finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvolatrea Resurselor Umane (POSDRU).

„POSDRU finanţează:

– organizarea de seminarii pentru instruirea angajaţilor în vederea adaptabilităţii la tehnologii avansate;

– pregătirea de campanii de conştientizare cu privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor şi de programe ce au ca scop transformarea muncii nedeclarate în muncă legală;

– implementarea de programe şi noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale, precum şi pentru demararea unei afaceri;

– dezvoltarea şi promovarea abilităţilor manageriale moderne, în special pentru IMM-uri.”

„E un eveniment important în viaţa comunităţii. Şaptezeci şi două de persoane din Plosca au obţinut diplome de calificare ca antreprenori şi informaticieni. Sunt convins că o parte din ei îşi vor găsi locuri de muncă sau îşi vor înfiinţa propria afacere” ne-a declarat primarul Daniel Grosu.