Într-o lume dominată de ştiri de scandal, de demagogia oamenilor politici sau de grija zilei de mâine, revista teleormăneană „Caligraf” continuă să promoveze valorile spirituale, pentru că, nu-i aşa, cultura reprezintă o importantă avuţie a unui popor. Recentul număr – 4/2018 (191 în 18 ani de existenţă!) are în paginile sale mai mulţi invitaţi, „nucleul” fiind alcătuit, totuşi, din colaboratorii constanţi. Editorialul este semnat de redactorul şef – Florea Burtan şi are titlul “Nemuritorul Darie”. Într-o perioadă în care au loc adunările generale pentru alegerea conducerilor filialelor judeţene şi a preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, autorul îşi îndreaptă gândurile spre cel ce s-a aflat în fruntea USR cu peste o jumătate de veac în urmă, scriitorul teleormănean Zaharia Stancu. „Chiar dacă în momentul de faţă Zaharia Stancu trece, nemeritat, printr-un con de umbră, cum se întâmplă din păcate şi cu alţi mari scriitori, se cuvine să ne amintim că el rămâne, pentru întreaga noastră viaţă scriitoricească, un reper, un „chip” peste care „buretele uitării” nu poate trece”. „Cronica literară” este susţinută de Ana Dobre, cu referiri la volumul „De ce, Doamne?”, de Viorica Nicolescu. Istoricul Stan V.Cristea, în „Securitatea şi leul cu cinci picioare” se opreşte la o carte a lui I.Oprişan despre George Călinescu, personalitate complexă a literaturii aflată, ca şi alţi intelectuali cu activitate publică, în atenţia organelor de securitate. De asemenea, cercetătorul Marin Iancu vine într-o altă pagină de istorie literară cu un interesant subiect: „Marin Preda. Personaje ignorate”. La rubrica „Note de lectură”, Iulian Chivu continuă articolul din numărul trecut al revistei – „Algoritmii întrebării într-o antropologie creştină”. Iulian Bitoleanu oferă cititorilor eseul „Metafora la Umberto Eco”, iar Nicoleta Milea analizează pe larg antologia lirică „Ce stradă e asta?” (III).
Rubrica „Literatură şi film” găzduieşte sub genericul „Felix şi Otilia” pe Ştefan Vida Marinescu cu consemnările sale de critic literar şi de film. Între oaspeţii din afara Teleormanului îi întâlnim pe scriitorul Titi Damian cu „Poveste din Basarabia” şi pe Şerban Codrin (poet şi prozator, fost director al Bibliotecii Judeţene Ialomiţa). Paginile de publicistică conţin o primă parte dintr-un amplu interviu realizat de Marian Nazat cu poetul Dumitru Vasile Delceanu şi un alt fragment din jurnalul („Viaţa sub zodia evenimentului cotidian”) ziaristului Ştefan Stan. La rubrica „Centenar”, Victor Gabriel Osăceanu aduce în prim plan „Revoluţia de la 1848-1849 şi unitatea naţională. Unitate şi frăţie”. Poezia este prezentă cu „portretul liric” al medicului Lucian Paraschivescu („Te-am uitat aproape”) şi versuri de Anton Tianu, Luminiţa Zaharia şi George Băicoianu. Dar şi „Meridianele literare” sunt „poetice”, contactul cu creaţia lui Alvaro Torres Calderon (Peru) fiind înlesnit de traducerea lui Tudor Şerbănescu. La „Breviar” sunt aduse în atenţie volumele „Moartea vine pe furiş” de Cornel Basarabescu, „Rămân trăit” de Constantin Kapitza, „Vânzătorii cu inima” de Mihail Gălăţanu şi „Zbateri facile, strădanii futile” de Dumitru Augustin Doman. Fireşte, din „Caligraf” nu lipsesc informaţiile despre evenimente culturale diverse, dar şi despre sărbători şi tradiţii de sezon, evidenţiate de Iuliana Cârnaru de la Centrul Cultural Teleorman.
ŞTEFAN STAN
