Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa unui om de afaceri elveţian, Henry Dunant, în 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, în urma căreia s-au înregistrat 40.000 de victime.
La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea, în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după bătălie, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” (Suntem cu toţii fraţi) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi.
În 1876, s-a înfiinţat Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi a fost adoptată şi emblema unei cruci roşii pe fundal alb (inversul steagului Elveţiei, cu cruce albă pe fond roşu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi, astfel, de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă. Semiluna Roşie a fost adoptată în Convenţia din 1929. Având în vedere că există ţări în care nici crucea roşie, nici semiluna roşie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaţia locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecţie-Cristalul (rombul) Roşu.
În viziunea Crucii Roşii, un principiu este o regulă de conduită obligatorie, bazată pe raţiune şi pe experienţă, care guvernează activitatea tuturor componentelor Mişcării, în orice moment. Există şapte principii fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Umanitate, Imparţialitate. Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate.
Federaţia Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (FIRC) conduce şi organizează, în strânsă cooperare cu Societăţile Naţionale, misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă. Secretariatul Internaţional al Federaţiei are sediul în Geneva, Elveţia.
Fiecare entitate lucrează în ţara sa de origine, în conformitate cu principiile dreptului umanitar internaţional şi cu statutul Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. În funcţie de circumstanţe şi capacităţile lor specifice, Societăţile Naţionale pot lua sarcini umanitare suplimentare, care nu sunt definite în mod direct de dreptul umanitar internaţional sau mandatele Mişcării Internaţionale. În multe ţări, acestea sunt strâns legate de sistemul naţional răspunzător de îngrijirea sănătăţii prin furnizarea de servicii medicale de urgenţă.
Crucea Roşie a fost organizaţia care s-a implicat permanent în misiunile de salvare, de sprijin a persoanelor aflate în situaţii dificile, precum şi în acţiuni umanitare şi caritabile.
Cunosc foarte bine faptul că toţi cei care activează în slujba Crucii Roşii sunt un exemplu de curaj, devotament şi spirit de întrajutorare în momentele de necesitate. Sunt dedicaţi ideii de a salva vieţi şi de a-i ajuta pe oamenii aflaţi în suferinţă şi îi asigur de tot respectul şi recunoştinţa mea.
În calitate de voluntar al Crucii Roşii, felicit toţi membrii, activiştii şi voluntarii din cadrul Crucii Roşii din judeţul Teleorman şi le urez sănătate, putere de muncă şi mult succes în nobilele misiuni ce le au de îndeplinit.
Articole noi
