În primele zile de toamnă am pornit la drum pe meleaguri argeşene. Copiii şi tinerii cu dizabilităţi de la Asociaţia ”Dai o şansă” Alexandria, însoţiţi de părinţi, au trecut pragul a zece mănăstiri din acest colţ de ţară.
Prima mănăstire vizitată a fost Mănăstirea Sfânta Treime Trivale din apropierea oraşului Piteşti. Un lăcaş sfânt încărcat de istorie, ctitorit de Trifan şi Stanca Stăncescu şi mitropolitul Varlaam în secolul al 14-lea, situat la răspântia dintre trei văi, de unde şi-a luat numele.
La 25 de km de Piteşti, în comuna Ursoaia se află Mănăstirea Bascovele. Numele ei provine de la ”bascov”, pisc împădurit de stejari. Ctitori ai mănăstirii au fost domnitorul Constantin Brâncoveanu şi comisarul Şerban Cantacuzino. O mănăstire de măicuţe unde creştinii îşi găsesc liniştea sufletească, generoase şi ospitaliere.
În comuna Cotmeana, la 32 km de Piteşti, se afla Mănăstirea Cotmeana. Este cea mai veche mănăstire din Ţara Românească, un monument istoric medieval. Ctitorul acestei mănăstiri a fost domnitorul Mircea cel Bătrân în anul 1388. Pereţii exteriori ai mănăstiri au pictate tablouri biblice din viaţa de apoi. Este o mănăstire cu 9 călugări care oficializează zilnic slujbe pentru credincioşii care le trec pragul.
O adevărată bijuterie arhitectonică care s-a menţinut în zilele noastre este Mănăstirea Curtea de Argeş din localitatea cu acelaşi nume. Este monument istoric. Datează din anul 1517 din timpul domnitorilor Neagoe Basab şi Radu de la Afumaţi.
Această mănăstire adăposteşte moaştele Sfintei muceniţe Filofteia şi mormintele regilor României. În apropiere se afla un izvor, Fântâna lui Manole, cu apă potabilă, care a apărut conform legendei după moartea tragică a meşterului Manole care şi-a zidit soţia, Ana, în temelia mănăstirii.
La 20 km de Curtea de Argeş, în comună Corbeni, se afla Mănăstirea Antoneşti. Numele ei provine de la numele întemeietorului ei, Mareşalul Ion Antonescu. E o mănăstire de maici. Aici se află un muzeu etnografic cu costume populare din vechime. În fiecare an în aceste locuri mănăstirea organizează tabere de pictură pentru copii.
La 25 de km de Curtea de Argeş, într-o pădure de fag, gorun şi conifere se află Mănăstirea Robaia construită în secolul 14. E o adevărată oază de linişte pentru crediciosii care-i trec pragul, cu flori minunate şi măicuţe zâmbitoare. Numele ei provine de la oamenii robi care au fost luaţi de turci în războaie.
La 300 m de mănăstire, în pădure există un izvor cu apă tămăduitoare, numit Fântână de Leac, dadatoare de sănătate.
Mănăstirea adăposteşte icoane şi manuscrise vechi şi un atelier de confecţionare a hainelor preoţeşti.
În comuna Domneşti, la o altitudine de 900 m, într-o minunată pădure de brazi şi fag, se află Mănăstirea Slănic, în satul Slănic. E o mănăstire de călugări cu 25 de vieţuitori.
Ctitorii acestei mănăstiri au fost Domnitorii Vlad Ţepeş şi Neagoe Basarab. Mănăstirea se numeşte Taborul Argeşului şi cuprinde trei biserici. Slujbele se efectuează după modelul Muntelui Athos, slujbe nocturne. Obştea călugărească se autogospodăresc şi asigură hrana celor care locuiesc în mănăstire şi a credincioşilor care participă la slujbe. Au un muzeu cu icoane şi cruci salvate miraculos din foc, fotografii şi cărţi din vechime. Părintele stareţ Clement Păunescu spunea: Păcatul începe cu gândul. Mare grijă ce gândim. Bucuria e sănătatea sufletului. Copiii noştri au fost binecuvântaţi, au primit informaţii despre rolul rugăciunii în viaţa fiecăruia dintre noi şi despre alimentaţia naturală şi raţională. Ne-au dăruit icoane pentru Asociaţia noastră. La 30 km de Curtea de Argeş, în comuna Aninoasa se află mănăstirea Aninoasa sau locul cu anini.
Ctitorul mănăstirii a fost aga Tudoran Vlădescu, în anul 1677, când construieşte o biserică de curte. După moartea soţiei sale, Alexandra, care e înmormântată aici, el donează toată avera mănăstirii, se călugăreşte şi construieşte o mănăstire.
Ea adăposteşte moaşte al sfântului Nicolae aduse din localitatea Bari din Italia, unde se afla mormântul său.
În oraşul Câmpulung Muscel se află o mănăstire de călugări, Mănăstirea Negru-Vodă. Ctitorul ei a fost Domnitorul Radu Negru Vodă în anul 1215. A suferit de-a lungul timpului mai multe transformări. Mănăstirea deţine cel mai mare turn de clopotniţă din România, de 35 de m.
O mănăstire deosebit de frumoasă, ascunsă în inima muntelui este mănăstirea Nămăieşti. Ea a fost sculptată în stâncă, pereţii şi plafonul sunt din stâncă. Aici vieţuiesc 20 de măicuţe. În incinta mănăstirii se afla Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Este una din cele douăsprezece icoane pictate de Sf. Apostol Luca. Ea a fost adusă aici de Sf. Apostol Andrei. Mănăstirea Nămăeşti din comuna cu acelaşi nume are în vecinătate şi un muzeu etnografic cu costume populare româneşti autentice. Denumirea vine de la cuvintele Sf. Andrei când nu găseşte pe nimeni în peştera din apropierea mănăstirii. Nemo Est-Nu este nimeni!
Rolul unui pelerinaj istoric şi religios pentru copiii şi tinerii cu dizabilităţi este acela de a ne aduce în inimă pace, linişte, lumină, har, de a cunoaşte frumuseţile ţării, vestigiile trecutului, obiceiuri ale oamenilor din diverse regiuni ale ţării.
Sf. Nectarie spunea :Simplitatea unui gest este suficientă pentru a înţelege importanţa unui sentiment.
Ca să ajungi la fericire nu îţi trebuie harta, îţi trebuie suflet!
Mulţumim Primăriei Alexandria pentru ajutorul material pe care ni l-a acordat în vederea efectuării acestui pelerinaj istoric şi religios.
Elena Tănase,
Preşedinte Asociaţia „Dai o şansă” Alexandria
