Analizele şi studiile economice arată destul de clar că ultimii trei ani de guvernare au fost un dezastru în lanţ pentru România, în ciuda creşterilor de venituri salariale şi de pensii care au produs doar un iluzoriu trai mai bun. Cheltuielile statului au crescut cu 40 la sută doar cu majorarea salarială din sectorul bugetar şi a punctului de pensie.
OUG 114 care a confiscat, la bugetul public, profiturile companiilor energetice şi, în ansamblu, a destabilizat piaţa internă, a îngenuncheat mediul de afaceri neconsultat de decidentul politic, producând crize pe pieţele multor sectoare economice, precum cel energetic care şi astăzi persistă.
O altă consecinţă a OUG 114 este aceea că România a ajuns să importe gaze naturale la cele mai mari preţuri faţă de ţările din regiune, dar chiar şi aşa, preţurile de pe piaţa autohtonă au ajuns să fie mai mari decât cele de import.
Totodată, niciun proiect mare de infrastructură nu a fost început în ultimii trei ani şi nicio cărămidă nu s-a pus la vreunul dintre cele opt spitale regionale promise în 2016, în programul PSD de guvernare. Mai mult şansele de finanţare ale acestora rămân incerte.
Anul trecut deficitul bugetar al României era de 3,02 la sută din PIB, după metodologia ESA, fiind al doilea cel mai ridicat din UE, după cel din Cipru, potrivit datelor Eurostat.
În 2019, în primele opt luni, deficitul bugetar al României a fost de 2,1 la sută, ceea ce, potrivit specialiştilor, va pune un mare semn de întrebare în privinţa încadrării în ţinta de deficit din acest an şi va fi aproape imposibilă în anii care vor urma, pe fondul impactului noilor majorări de pensii.
“Geamănul” deficitului bugetar, şi-anume deficitul de cont curent, a crescut în primele şapte luni ale acestui an cu 24 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sărind de şase miliarde de euro, ceea ce a determinat specialiştii să prognozeze că deficitul de cont curent care arată, în fapt, costurile de împrumut, să depăşească 5 la sută din PIB înacest an.
“Ruda” apropiată a deficitului de cont curent, şi-anume deficitul comercial din care se alimentează deficitul de cont curent, arată tot dezechilibrat comercial, deşi în primele opt luni ale acestui an exporturile României au fost mai mari de cât importurile cu 10,8miliarde de euro, ajungând ca pe fondul scăderii dinamicii exporturilor în ultimele două treimestre ale anului în curs, să crească la circa 60 la sută.
Inflaţia este şi aceasta de două ori mai mare decât a oricărui alt stat din UE, după ce în 2016 coborâse la nivelul de 1,5 la sută, pentru ca, după doar doi ani, în anul 2018, să urce la 4,6 la sută.
Ţinta ratei anuale a inflaţiei, în 2019, este de 4,2 la sută, iar în 2020 ar urma să coboare spre 3,4 la sută, dar cu mult peste cât înregistra la finele anului 2016.
Toate aceste elemente relefiate în analizele şi studiile specialiştilor răspund, de fapt, la întrebarea de ce trăim mai prost cu mai mulţi bani în buzunar. Scăderea puterii de cumpărare în România şi scurt-circuitarea economiei româneşti au condus, inevitabil, spre acest deznodământ, provocând doar un iluzoriu trai mai bun, dar cu un cost de viaţă mult prea mare pentru majoritatea românilor.
România are nevoiede o schimbare în bine, după dezastrul populist produs de PSD, iar aceasta se va concretiza sub Guvernul PNL condus de Ludovic Orban, care va putea redresa economia românească prin repunerea în funcţiune a motoarelor menite să alimenteze produsul intern brut şi, implicit, să crească nivelul de trai al românilor, în mod real.
Preşedinte PNL Teleorman, senator Eugen Pîrvulescu
