* SCRIITORUL CONSTANTIN T.CIUBOTARU PUBLICĂ LA EDITURA „GRINTA” amplul volum „Memorii aproape oblice”. Autor a 25 de cărţi, profesorul pensionar din Roşiorii de Vede, născut pe meleaguri sucevene, parcurge cu nostalgie şi nu puţin umor etape biografice, din cea mai fragedă copilărie şi până la maturitatea deplină. Din startul memorialistic, nu face un secret al faptului că părinţii săi au fost ţărani simpli. Tatăl, mucalit, povestitor cu mult şarm „făcea băşcălie de toţi şi de toate”, moştenire preluată, probabil, de scriitorul Constantin T.Ciubotaru. Capitolul imediat, „Un MARŢIŞOR pentru mama. In memoriam” completează cu încărcătură afectivă consemnările despre părinţii săi. „Nu m-am bucurat de copilărie (…)”, afirmă el, amintindu-şi din acea perioadă „… lacrimile, foamea, frica, groaza că trebuia să stau singur pe câmp sau în pădure cu vaca (…)”. Numeroase portrete sunt ale bunicilor, mătuşilor, fraţilor şi surorilor prin relatarea unor întâmplări care, deseori, provoacă zâmbete în timp ce lecturăm cartea. Şcoala, liceul, studenţia, anii începutului activităţii didactice şi, în general, cele şase decenii de legătură cu educaţia adună multe personaje prin relatări bogate în fapte, împănate pe alocuri cu dialoguri.
Constantin T.Ciubotaru, unul dintre fondatorii Asociaţiei culturale „Mileniul 3” la Roşiorii de Vede trece prin filtrul amintirilor „oameni animaţi de dorinţa de a face ceva pentru ei, pentru concitadini, în afara obligaţiilor de serviciu şi familiale, în căutarea frumosului (…)”. Dincolo de pasiunea sa timpurie pentru literatură, exteriorizată într-o primă fază prin colaborări la reviste studenţeşti, sunt prezentaţi creatori teleormăneni şi din afara judeţului, „de suflet-fraţi”. Astfel, pe ansamblu, avem o întâlnire cu o poveste de viaţă captivantă. Totuşi, nu pot să nu remarc saltul brusc al unor istorisiri relatate – derutant – şi stilul literar artistic care uneori nu clarifică pe deplin percepţia faţă de alţi slujitori ai scrisului pe care i-a cunoscut de-a lungul anilor. La fel şi unele titluri de capitole, cum ar fi „Turişti şi oportunişti sau Fu-turişti la Mileniul 3”, „De la drumari la milenari”, ca să dau doar două exemple…
* PROFESORUL DE MATEMATICĂ GHEORGHE P.BOJA, AUTOR AL MAI multor culegeri de probleme, monografii şi cărţi de eseuri, ne oferă ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, a volumului „Oameni de şcoală-publicişti născuţi în judeţul Teleorman”, apărut recent. Cartea este un dicţionar biobibliografic care reuneşte dascăli teleormăneni din judeţul din sudul ţării, începând cu sfârşitul secolului XIX. În urma sugestiilor primite după lansarea primei ediţii (2016), autorul a extins numărul „personajelor”. De asemenea, a reformulat capitolul „Bibliografie”, cu completările necesare la unii dintre publiciştii ce au continuat să scrie şi după anul 2016. Sigur, modificări s-au impus şi în ceea ce priveşte „Referinţele critice”. De asemenea, au fost făcute anumite corecturi, fiind îndepărtate greşeli de tipar de la prima ediţie. Într-un „Argument”, profesorul Gh.Boja precizează că alcătuirea dicţionarului are la bază consultarea mai multor documente, istoriografii, anuare, monografii, colecţii de ziare şi reviste. Surse oferite de Arhivele Naţionale, Biblioteca Naţională, Biblioteca Academiei, Biblioteca Universitară şi Biblioteca Judeţeană „Marin Preda” au fost şi ele în atenţia autorului născut la Suhaia-Teleorman. Şi nu în ultimul rând, informaţii provin din ample dicţionare publicate de Stan V.Cristea şi Ion Al.Stănescu.
Gheorghe Boja, cu o carieră profesională de circa 45 de ani, perioadă în care a fost profesor de matematică, director de şcoală şi inspector şcolar, a publicat, începând cu 1992, aproape 30 de cărţi. Scriitorul şi eseistul Ştefan Vida Marinescu aprecia că “profesorul Gheorghe Boja este un publicist redutabil, un fin observator şi analist al universului educaţional, un comentator avizat al fenomenului didactic, având o bogată experienţă”. Desigur, directorul “Casei Editoriale Euro-Vida M”., unde au fost tipărite mai multe volume semnate Gheorghe Boja, se referă, în primul rând la pledoariile acestuia pentru reformarea radicală a învăţământului şi renaşterea, prin educaţie, a spiritului românesc. Ajuns la o vârstă respectabilă, publicistul Gheorghe Boja “nu are stare”, pe masa de lucru aflându-se o laborioasă “Istorie a învăţământului teleormănean”.
ŞTEFAN STAN
