Roşiorul este cunoscut ca un târg vechi şi un important nod de cale ferată. Tot aici, de-a lungul vremii, s-a desfăşurat o activitate culturală intensă. Inclusiv construcţiile, îndeosebi casele, au ceva care seamănă a lucru bine făcut şi imprimă urbei un aer de nobleţe.
Cu toate acestea, administraţia locală, în frunte cu primarul, inginer Cristi Duică, îşi bate joc de oraş. Îl afundă în mizerie şi în kitsch, prin executarea unor lucrări făcute de mântuială, în batjocură, aruncând cu banii cetăţenilor după bunul plac.
Cum arată o asfaltare în municipiul Roşiorii de Vede, la început de secol XXl? Priviţi imaginea şi vă cruciţi! Este imposibil de înţeles. Şi unicat în toată ţara. Am încercat o explicaţie, i-am întrebat şi pe alţii. Degeaba! Cum să asfaltezi doar centrul unei alei? Să arunci neuniform nişte bitum pe mijloc şi să crezi că ţi-ai făcut treaba. E ca vorba aia: „Ce ştie ţiganul ce-i ciocolata, mănâncă hârtia şi spune că-i gata!”.
Se impune un control riguros din partea instituţiilor statului competente. Verificarea devizului cu suprafaţa asfaltată, grosimea stratului, materialele folosite şi cât a costat manopera.
