După cum spunea şi Sf.Vasile Cel Mare ,,Muzica înseamnă seninătatea sufletelor, o recompensă a păcii!”, iar cei ce ne păstoresc spiritual ştiind acest lucru s-au hotărât să ne însenineze de două ori sufletele în acest sfânt Post Mare de dinaintea sărbătorilor pascale, reunind în urbea noastră mică nu una, ci două ,,Armonii”, armonii corale complementare ce ne-au încântat sufletele într-o bucurie lăuntrică, profundă, viaţa cotidiană fiind cea care ne determină să alergăm mai mult după lucruri materiale, de multe ori uitând sa ne mai întoarcem faţa către Dumnezeu…
Catedrala ,,Sf.Alexandru” a răsunat de două ori mai bine decât până acum! Mai întâi, în deschidere, corul ,,Armonia” din Alexandria, condus de doamna profesor Lucica Caravană (cor care este compus din oameni pasionaţi de muzică, în realitate având diverse meserii), ne-a amintit că ,,în lume uităm ades credinţa…la marea întrebare neavând ce răspunde…să venim spre Domnul, cu un cântec şi o floare…fie, Doamne, mila Ta, spre noi!” ( de Gheorghe Danga). Apoi, prin cântecele atent alese, desprins-au şi alte pilde, armonios îmbinate-cântec şi poezie-cum ar fi ,, sărac sunt eu în osteneală…viaţa am cheltuit fără habar şi fără socoteală…dă-mi, iarăşi, viaţa înapoi şi-ndepărtează-mi suferinţa!” ( de Lungu Nicolae) .
Cea de-a doua corală ,,Armonia”, de data aceasta a Arhiepiscopiei Tomisului din Constanţa a susţinut un repertoriu de muzică sacră pentru solişti, cor şi orchestră, sub bagheta părintelui arhidiacon Ioan Iulian Dumitru, în colaborare cu Teatrul Naţional de Operă şi Balet ,,Oleg Danovski” din Constanţa. Sfântul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului a însoţit la Alexandria alaiul de oameni frumoşi şi talentaţi şi i-a prezentat cu o căldură în glas şi în suflet, cum numai un părinte al copiilor săi o poate face mai bine. Chiar şi muzica o considera ,,un om mai presus de cuvinte!”. Le-a mai povestit celor prezenţi cum , un primar din Islanda, a fost uimit de căldura poporului român. Poporul român iubeşte artele, muzica, în special, se nasc apoi mari creatori de frumos. Astfel că, părintele Ioan Popescu, creatorul tuturor partiturilor ce urmau a fi spectaculos interpretate de ,,Armonia” a Tomisului, de prunc a fost chemat spre cântec, cel bisericesc, în special.Timp de 32 de ani a slujit in Biserica ,,Sfânta Treime” , la Sofia, după care a revenit în ţară unde, din 1954, până în 1975, a dirijat corala preoţilor, adevărata sa menire. A compus colinde, liturghii, simfonii. În anul acela când i s-a interzis să mai cânte, de supărare a şi decedat, neputând să-şi continue viaţa fără pasiunea sa. Doar în trei zile a decedat, considerând că nu mai are ,,hrana” necesară vieţii, aşa cum a perceput el muzica… Cartea cu ultima lucrare ,,Patimile Domnului”, scrisă de el în 1973, a fost găsită şi pusă în valoare de tânărul dirijor Ioan Iulian Dumitru care e şi un solist de excepţie, el tâind filele îngălbenite de vreme a celor 200 de pagini care cuprindeau ,,Tablouri muzicale”, nouă la număr, intitulate sugestiv ,,Răstigneşte-L!”, ,,Ecce Homo!”, ,, Plângerea Fecioarei” etc.
,,Drama se transformă în biruinţă!” şi ,,Durerea se transformă în lumină!” ,,Muzica este cea care dă expresie cuvintelor Sfintei Evanghelii care istorisesc patimile Domnului!” ( adevăruri adresate de Arhiepiscop Teodosie al Tomisului către Arhiepiscop Galaction al Teleormanului şi enoriaşilor acestuia).
Profesor Educaţie Plastică,
Purcărea Cristiana Mihaela
