Motto: „O ţară este pustie fără monografii. Monografia îi conserva rădăcinile, este documentul vital, cartea de vizită în timp a unui loc”. (Grid Modorcea)
Recent, în ziua de 1 Decembrie-Ziua Naţională a României, în sala de festivităţi din cadrul Primăriei Tătărăştii de Jos a avut loc lansarea ,,Monografiei comunei Tătărăştii de Jos, judeţul Teleorman”, o veche dorinţă a locuitorilor din cele şapte sate componente ale acestei aşezări rurale: Negrenii de Sus, Negrenii Osebiţi, Negrenii de Jos, Slăveşti, Lada, Obartu şi Tătărăştii de Jos, sătul de reşedinţă.
Lucrarea monografică s-a născut datorită iniţiativei şi finanţării elaborării acesteia de către inginerul petrolist Ion Pecie, un recunoscut fiu al satului vecin (Udupu), ataşat sufleteşte de oamenii locului şi spiritual de imaginea celor două localităţi surori, Tătărăştii de Sus şi Tătărăştii de Jos, situate în Câmpia Gavanu-Burdea, în nordul judeţului Teleorman.
La realizarea acestui proiect un aport substanţial şi-au adus Primăria şi Consiliul Local Tătărăştii de Jos, în frunte cu primarul Aurelian Neagoe, viceprimarul Ion Paduraru şi administratorul comunei Marian Patrascu, cei care au asigurat toate condiţiile necesare unei bune derulări a unei asemenea manifestări culturale.
Apărută la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucuresti-2019, nouă monografie are ca autori pe inginerul Ion Pecie şi profesorii de istorie, Cătălin Ionuţ Florea şi Gheorghe Albulescu, oameni pasionaţi şi interesaţi de istoria şi geografia acestei zone de pe valea râului Teleorman.
Despre Ion Pecie şi Cătălin Ionuţ Florea, putem spune că sunt şi autorii lucrărilor monografice din localităţile teleormănene Siliştea Gumeşti şi Tătărăştii de Sus, ambele apărute în anul 2018, iar Ion Pecie împreună cu Gheorghe Albulescu şi Antonia Sorescu sunt autorii unei cărţi istorice intitulată „Teleorman, Războiul întregirii neamului, Monumente”, ce a apărut în 2016.
Mai mult, Ion Pecie, mare iubitor de umor şi înzestrat cu simţul umorului, scrie, cu începere din 2017, Enciclopedia Umorului de Buzunar, „Dacă umor nu e nimic nu e!”, care a apărut până acum în zece volume, pe varii teme.
Pentru redactarea monografiei, autorii şi colaboratorii au consultat, timp de aproape trei ani, cu multă migală, implicare intelectuală şi spirituală, arhive naţionale, locale şi personale, documente vechi şi mărturii, cartografii, ghiduri, date statistice, hărţi, grafice, ilustraţii, lucrări de specialitate, dicţionare, bibliografii, colecţii de ziare şi reviste, publicaţii periodice, alte surse online.
Au fost purtate discuţii cu reprezentanţii tuturor autorităţilor locale (primărie, şcoli, sănătate, poliţie, biserică, silvicultura, agricultura etc.) care au dovedit disponibilitate în furnizarea de date şi informaţii utile pentru întocmirea lucrării.
Prima atestare documentară a vechii aşezări de pe aceste meleaguri datează din anul 1538, în Hrisovul domnesc emis de domnitorul Ţării Romaneşti, Radu Paisie (1535-1545), care întărea actul de donaţie a clucerului Trifa către Sfânta Mănăstire Glavacioc pentru o moşie la Tătărăştii de pe apă Teleormanului, pe care Stana i-a cedat-o ca să scape de bir.
Jupanul clucer Trifa a donat moşia pentru hrană călugărilor, că el să fie veşnic pomenit la mănăstire.
La însemnatul eveniment cultural, ce a fost moderat de către domnul Ion Pecie, au participat reprezentanţi ai autorităţii locale şi ai celorlalte instituţii publice, cadre didactice, fii ai comunei, numeroşi invitaţi, prieteni ai autorilor, iubitori ai istoriei locale teleormănene.
Cartea apărută conţine 650 de pagini, structurate în 10 capitole, însoţite de numeroase fotografii.
În capitolele I-V au fost abordate aspecte legate de: aşezarea geografică şi mediul natural al comunei, un scurt istoric al localităţii, implicarea strămoşilor în marile evenimente istorice naţionale, reformele agrare din 1864, 1921 şi 1945, evoluţia socio-economica şi politică în perioada comunistă.
Capitolele VI-X tratează următoarele aspecte: evoluţia politică, economică şi socială din perioada postdecembristă, principalele instituţii şi servicii din satele comunei, tradiţii, obiceiuri şi portul popular, activităţi culturale şi sportive, personalităţi marcante legate de locurile natale.
Cadrul istoric al monografiei, la care s-au referit, în cuvântul lor, cei doi profesori de istorie, Cătălin Ionuţ Florea şi Gheorghe Albulescu, cuprinde o vastă perioada de timp, din Preistorie şi până în Epoca Contemporană.
Cuvinte de apreciere privind nouă carte au avut, pe lângă ceilalţi vorbitori, şi scriitorul Grid Modorcea şi Elena Armenescu, medic de profesie, poeta, prozatoare, critic şi istoric literar, membră a Uniunii Scriitorilor din România, fiică a satului Tătărăştii de Sus.
După cum spunea Elena Armenescu, „Actuala monografie este o carte document care poate fi model pentru cei care se apleacă asupra scrisului, asupra istoriei locale şi naţionale”.
Dând la iveală această minunată lucrare, autorii pun în mâna generaţiilor viitoare un trecut dat uitării, demn de cunoaştere, ce va lumina prezentul, dar, mai ales, viitorul.
Realizând o monografie de excepţie, voluminoasă şi bine documentată, cei trei autori au primit Diplome speciale din partea Societăţii de ªtiinţe Istorice din România.
Cu prilejul lansării primei monografii a acestei localităţi, domnul inginer Ion Pecie acorda Primăriei Tătărăştii de Jos o ,,Cupa a Istoriei”.
Leon Armeanca
