Marţi, 15 ianuarie, am avut şansa de a participa în municipiul Alexandria la câteva manifestări organizate de principalele instituţii de profil cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, aleasă să coincidă cu cea de naştere a Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Mai întâi am fost prezent, în cursul dimineţii, la Biblioteca Judeţeană Marin Preda, acolo unde, în prima parte, s-au deschis mai multe expoziţii: ”Eminesciana” – grafică de Costel Lupu, ”Eminesciana eternului frumos” cu reviste editate de artistul Mihai Cătrună, ”Eminescu, eternul Eminescu…” – documente aparţinând publicistului Ştefan Stan, ”Ex-libris Eminescu” din colecţia Teodor Săceanu şi „Eternul Eminescu” (cărţi). În continuare, poeţii Nicoleta Milea şi Florea Burtan au citit versuri de mare sensibilitate din creaţii proprii. Un interesant eseu a prezentat apoi cronicarul literar Ana Dobre, punctul de plecare al analizei constituindu-l întrebarea: „a fost Mihai Eminescu un poet religios?” În opinia criticului, „fără a fi un mistic, poetul care a sintetizat cel mai bine în creaţia sa sufletul românesc (…), a fost atins de starea de religiozitate”, idee susţinută cu exemple concrete de versuri. În încheiere, mai mulţi elevi de la Colegiul Naţional Mircea Scarlat au oferit un program literar-muzical inspirat de viaţa şi opera scriitorului aniversat.
XXXX
Manifestările dedicate Zilei Naţionale a Culturii şi poetului nepereche au continuat după-amiază la sediul Centrului Cultural Teleorman. Programul a început cu prezentarea, pe un fondul unei mini-expoziţii plastice, a unui proiect internaţional derulat de Centrul „Pro Arte”, prin eforturile artistului Tudor Şerbănescu. Trecerea spre Mihai Eminescu a făcut-o criticul Ana Dobre, care a afirmat că cel ce este considerat a fi „spiritul tutelar al literaturii române rămâne actual prin conţinutul gândirii sale, prin mintea lui genială”. Jurnalistul Ştefan Stan, pornind de la faptul că la Eminescu poezia şi ziaristica au reprezentat vocaţii paralele, s-a referit la publicistica acestuia îndeosebi în anii din redacţia „Timpului”, esenţa articolelor sale fiind şi astăzi de mare actualitate. Cum este firesc ca Eminescu să fie omagiat prin poezie, Nicoleta Milea, Florea Burtan şi George Băicoianu au contribuit la atmosfera festivă cu versuri din creaţii personale, adecvate evenimentului. Partea artistică de aici a inclus recitalul de poezie eminesciană a lui Marcel Stănescu şi momente emoţionante susţinute de elevi instrumentişti ai Şcolii Populare de Arte din Alexandria, sub directa coordonare a profesorului Iulian Tismănaru. Ca şi la alte acţiuni culturale asemănătoare, în încheiere trupa „Arhaic” condusă de Nicolae Doboş a încântat participanţii, interpretând în stilul inconfundabil piese folk de mare popularitate.
XXXX
Ziua Culturii Naţionale a fost marcată, de asemenea, la Muzeul Judeţean Teleorman. Aici s-a organizat „Ziua porţilor deschise”, pentru a putea fi vizitate gratuit expoziţiile permanente şi temporare din sediul instituţiei. O mini-expoziţie intitulată „Eternul Eminescu” a reunit cărţi poştale, ilustrate maxime şi simple, plicuri şi mărci filatelice aparţinând colecţionarilor alexăndreni Gheorghe Chircu şi Ion Crantea.
ŞTEFAN STAN
