De ziua internaţională a iei, 24 iunie, Muzeul Judeţean Teleorman ne-a surprins în mod plăcut cu o activitate amplă dedicată ei, iei, care a semănat cu şezătorile de altădată prin specificul cadrului, a oamenilor dar şi a acţiunilor lor, parcă înviind satul românesc tradiţional, cel străvechi, autentic, deodată!
În urmă cu un an, muzeul a lansat o provocare plecând de la ,,Caietul cu modele de cusături populare” realizat pe la mijlocul anilor 60 ai secolului trecut de copiii din clasa a IV-a din comuna Cernetu, jud. Teleorman, donat de localnică a satului, muzeului. Astfel că, ideea ce le-a trecut imediat prin minte organizatorilor a fost să provoace pe toată lumea iubitoare de frumos şi de autentic, la realizarea unor eşantioane de modele de cusături populare, lucrări ce urmau să ajungă la sediul instituţiei şi să facă obiectul unei miniexpoziţii. Această provocare a fost salutată de foarte multe iubitoare de port popular şi de tradiţii populare, astfel că, azi, de ziua ei, a iei şi a tradiţiei Drăgăicii sau a Sânzâienelor, şi-au adus contribuţia în realizarea unui superb colaj de eşantioane, majoritatea dintre ele membre ale Şezătorii Bucureşti.
Oaspeţii au fost primiţi cu pâine şi sare, cu flori galbene-sânzâiene- împărţite tuturor celor prezenţi la activitate şi întâmpinaţi cu un miniconcert susţinut de Grupul Vocal al Ansamblului ,,Burnasul” din cadrul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Teleorman, ca la noi, pe Teleorman. Activitatea a fost condusă de domnul Director al instituţiei, apoi, pe rând, fiecare muzeograf şi-a prezentat sectorul de activitate într-un mod original şi atractiv, ziua iei lăsând porţile larg deschise şi publicului larg.
Despre imaginea de poveste a ansamblului, aproape că nu am cuvinte…fiecare participant la activitate era purtător de, măcar un obiect tradiţional autentic, mai ales că majoritatea doamnelor au venit îmbăcate cu iile lucrate personal, nefiind achiziţionate din comerţ. Unele mai noi, altele moştenite, mai vechi, toate reflectând personalităţi puternice, diferite, distincte, căci fiecare ie are imprimată personalitatea artistului popular, e unică, diferită de celelalte. Mici universuri exprimate prin simbolistica motivelor populare folosite de fiecare în parte. Şi aşa îmbrăcate, purtând în mâini flori, pe cap, coroniţe din sâzâiene, de la cea mai tânără artistă populară, până la cea mai vârstnică, au alcătuit un tablou viu, la el ,,acasă”, la muzeu, adică. Parcă erau desprinse din vitrinele muzeului, secţiunea ,,etnografie şi folclor”.
Şi, ca să fie totul ,,cum era odată”, toţi cei prezenţi au luat parte la un picnic, pe iarba verde, unde n-au lipsit produsele româneşti tradiţionale, gogoşi cu brânză, cu dulceaţă, toate pregătite în casă, lapte cald şi multă voie bună. S-au schimbat impresii, tehnici de lucru sau modele noi, s-au creat bazele unui viitor parteneriat între Şezătorea Bucureşti şi şcolile gimnaziale ,,Ştefan cel Mare” şi ,,Mihai Viteazul” din Alexandria, dar şi Liceul Teoretic ,,C.Noica” prin promisiunea mea, ca dascăl, de a mă implica în acest demers, pentru a le insufla tinerilor, încă de mici, dorinţa de a crea lucruri unice, de-a duce mai departe obiceiurile şi tradiţiile printr-o participare activă (de a le şi produce), nu doar de a le admira pe cele ce alţii le-au creat odinioară. Din consumatori de artă, să devenim creatori!
Şezătoarea a fost, în concluzie, un regal tradiţional! Felicitări tuturor!
După cum spunea Picasso,
,,Arta spală sufletul de tot praful fiecărei zile din viaţa noastră!”
Prof. Ed. Plastică,
Purcărea Cristiana-Mihaela
