De multe ori femeile dau lecții de viață bărbaților. Inclusiv în afaceri. Rodica Pipera este una dintre ele. Mamă a două fetițe superbe, în vârstă de 15, respectiv 5 ani, preocupată ca afacerile să-și mențină echilibrul și să aducă profit, își găsește timp, totuși, și pentru hobby-ulei preferat: lectura.
O poveste simplă, din care tinerii au ce sa învețe: voință, creativitate, optimism, încredere în sine.
Totul a pornit de la… șapte vaci gestante!
Ieșit la pensie la o vârstă timpurie, tatăl Rodicăi, care deținea un teren pe undeva, prin preajma abatorului din Poroschia, ca să aibă în continuare activitate, s-a gândit să cumpere niște viței pe care să-i crească, apoi să-i comercializeze. O afacere liniștită, fără prea mari bătăi de cap, gândea dumnealui. Ajuns în târgul de la Smărdioasa, nu a găsit exemplarele dorite. În schimb, a cumpărat șapte vaci gestante! Asta se întâmpla în anul 2004. Automat, a trebuit să construiască o fermă. Ulterior, a mai achiziționat încă 27 de vaci. Toate din rasa autohtona „Bălțata românească”. Mărindu-se efectivul, a fost nevoit să contruiască un grajd în toată regula și o sală de muls cu aparatură modernă pentru producerea de lapte conform.
Întreaga investiție a fost realizată de Rodica, cu banii obținuți după vânzarea aparatamentului propriu. De fapt, ea era și „creierul” planului de investiții.
Pe efectivul existent s-au făcut însămânțări artificiale cu rasa Holstein, animalele fiind la a patra generație de metisare. Ferma numără în prezent 125 de capete.
Cu picioarele pe pământ
Ancorată în realitate și la zi cu legislația în vigoare, în 2010 a accesat două proiecte, unul pentru instalarea tinerilor fermieri și un altul – FADR, pentru achiziționarea de utilaje agricole. În același timp, a arendat teren pentru asigurarea bazei furajere a animalelor.
În paralel, s-a ocupat și cu legumicultura. A cultivat legume diverse pe un hectar întreg, din care mai mult de jumătate, șase mii de metri pătrați, în solarii.
Implicare totală
Fire energică și hotărâtă, Rodica ne povestește o întâmplare petrecută în urmă cu cinci ani, totodată punctând și meteaha care ne caracterizează ca popor: „Eram împreună cu soțul la Băile Herculane, să petrecem revelionul. Exact pe 1 ianuarie, în jurul prânzului, ne sună tata și ne anunță că niciun angajat nu a venit la fermă, cu toate că i-a căutat, dar nu le-a dat de urmă. Ce era să fac? Ne-am echipat rapid, mâna pe volan, piciorul pe accelerație și la fermă. Am ajuns în toiul nopții. Am muls vacile și le-am dat să mănânce. Nu există seriozitate, nu poți avea încredere în oameni. Eu am o afacere de familie. Îmi place să mă implic, să pun mâna și să muncesc. Să realizez ceva, să reușesc. Mă gândesc serios ca spre sfârșitul anului să vând vacile și să mă concentrez pe legumicultură. Am o idee pentru producerea unui brand de conservă. Normal că nu vă destăinui rețeta!”
