Graţie implicării administraţiei publice locale, a primarului Ionel Neagu, el însuşi un iubitor al obiceiurilor, tradiţiilor şi folclorului românesc şi autohton, în localitatea Troianul s-a înfiinţat Ansamblul de Căluşari. Evenimentul s-a bucurat de un real succes, în prezenţa a zeci de localnici şi invitaţi. Proiectul face parte dintr-un program cultural mai amplu, alături de formaţia de dansuri formată din băieţi şi fete “Bujorei de Troianu”. Parteneri în cadrul proiectului au fost Muzeul Satului şi Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţinale Teleorman.
“Este un vis împlinit, un proiect pe care l-am gândit împreună cu preotul Dincă Marius. Mă bucur că în această zi (n.n. Rusalii) el a devenit realitate. Membrii Ansamblului de Căluşari sunt tineri din localitate. Împreună cu domnul instructor Cotruţa Miluţ vom pregăti o nouă generaţie de căluşari, formată din băieţi de la clasele V-VIII. Asta înseamnă că vom avea continuitate, în cazul în care unul dintre tineri părăseşte ansamblul. În următoarea perioadă vom participa la diferite evenimente cultural artistice, desfăşurate pe raza judeţului şi nu numai, alături de consacrata formaţie mixtă Bujorei de Troianul”.
La origine, dansul căluşarilor este un ritual precreştin, dar a fost perfecţionat în timp cu elemente din ce în ce mai spectaculoase, ajungând o demonstraţie de măiestrie coregrafică. personajele importante ale punerii în scena a căluşarilor: vătaful, conducatorul cetei, şi mutul, personajul negativ, un fel de bufon popular care caricaturizează răul şi întreţine conflictul. Participanţii poartă bâte şi un steag împodobit cu un ţesături care întruchipează un alun. De steag sunt agăţate şi alte plante asociate în tradiţii cu apărarea de rău: usturoi, pelin etc. Cu ajutorul acestui steag, boala unui sătean e preluată de unul din bărbaţii participanţi la dans care cade ca secerat şi va fi resuscitat abia prin buna punere în scenă a dansului.