„Voiam să încep o afacere, să-mi ajut familia”
Este ireal! Dacă cineva te leagă la ochi şi te lasă în restaurantul sau în una dintre cele nouă camere ale pensiunii „La Naşu’”, neştiind unde te afli, ai impresia că eşti în cel mai luxos hotel din Monte Carlo! Nu exagerez cu absolut nimic. Din contră. Cu siguranţă, sunteţi curioşi unde se află locaţia, nu? Ţineţi-vă bine! În… Fântânele, Teleorman! Ştiu că nu vă vine să credeţi, nici mie nu mi-a venit să cred până când un amic m-a luat cu maşina şi m-a dus la faţa locului. Greu să găseşti un superlativ absolut pentru a descrie eleganţa, bunul gust şi originalitatea arhitecturală şi de design.
Cine este făuritorul acestei minuni? Un tip cum rar mi-a fost dat să văd. Plin de viaţă, comunicativ, cu suflet mare, gata oricând să-ţi sară în ajutor. Are 48 de ani şi se numeşte George Cişmelaru. Căsătorit, tatăl a două minunăţii de fete. Cea mare, 23 de ani, urmează un curs de masterat în Turism, în Elveţia. Iar cea mică e…mică, are doar nouă anişori şi scumpă foc. Totdeauna o găseşti cu o cărticică în mână.
George provine dintr-o familie săracă, cu trei copii. Născut în Fântânele, a plecat la vârsta de 15 ani în Bucureşti, pentru a-şi continua şcoala. Imediat după Revoluţie, şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Jandarmeriei. Doar pentru un an. Şi-a dat demisia: „Am fost tranşant cu mine însumi. Voiam să încep o afacere, să-mi ajut familia. Ca să reuşeşti, îţi trebuie curaj total. Nu trebuie să analizezi foarte mult, pentru că intervin acele elemente de îndoială. Totul la risc: ori, ori! Altfel, nu există nicio şansă de reuşită!”
Modestia, profesionalismul şi corectitudinea i-au adus primii bani
S-a angajat la o firmă de imobiliare, a căror patroni erau doi evrei şi un arab. A muncit în credinţă pentru un salariu normal. La sfârşitul anului a fost chemat. I s-au prezentat cheltuelile şi veniturile. Unul dintre patroni i s-a adresat: „Nu ne aşteptam la atâta profit. Este uimitor cât de bine te-ai descurcat şi cât ai putut să fii de cinstit! O parte din profit îţi aparţine.” Când a văzut suma de bani primită, a exclamat: „Nu se poate, sunt prea mulţi!” I s-a răspuns: „Nu, ai fi meritat mult mai mult!”.
Să amintim că pensiunea „La Naşu’” a fost realizată printr-un program cu fonduri europene: „Valorificarea sectorului pescăresc şi a turismului piscicol prin crearea, modernizarea şi extinderea unitate cazare, masă şi agrement în comuna Fântânele, judeţul Teleorman.” 270.000 de euro din partea UE, 230.000 de euro din buzunarul propriu.
Mulţi îl consideră nebun. Cum să investeşti atâtea bănet într-un sătuc uitat de lume?! La început, şi eu l-am considerat la fel. Ba, i-am şi zis! Am fost curios să aflu ce explicaţii îmi dă: „M-am născut aici, am trăit aici. Aici e locul meu. M-am întors. Am avut un teren în Moeciu de Jos, pe care l-am vândut. Puteam construi acolo, dar nu am vrut. Te vei convinge după o perioadă de timp că nu am greşit. Voi face bani de care să se bucure şi alţii. Ăsta e ţelul meu în viaţă, să-mi văd apropele fericit!”
L-am întrebat de ce nu se bagă în politică: „Ar fi cea mai mare greşeală a mea. Nu sunt curvă să promit şi să nu mă pot ţine de cuvânt. Niciodată n-o să fac politică sau să susţin pe cineva, indiferent cine ar fi persoana respectivă.”
Întrece multe pensiuni din Europa
De unde denumirea de „ La Naşu’”? Nu vă gândiţi la o explicaţie cu conotaţie…mafiotă! George are mulţi fini în Fântânele şi nu numai. Unora le-a construit case: „Am fost sărac şi am fost ajutat. Nu e normal să ajut şi eu, la rându-mi?!”
Am vizitat restaurantul şi fiecare cameră în parte a pensiunii. Ce cuvânt să folosesc pentru a-mi exprima uimirea şi consideraţia? Candelabre, tapet unic, aranjament, mese rotunde cu câte zece scaune. Barul? Am mai văzut aşa ceva la un hotel din Austria, la Kaprun. Aici am mâncat cea mai bună pizza care există, cu colac de brânză pe margine. Şi, sincer, sunt în perioada de cură, am dat jos şaisprezece kilograme şi am de gând să dau încă patru. Dar nu m-am putut abţine!
Ce să mai vorbim de camere? Păi, dacă o saltea costă 500 de euro? Mobilerul, magnific. Toaletele şi băile sunt pur şi simplu de vis! Voiam să-l rog pe George să fac o baie, apoi să dorm câteva ore…
Concluzia lui George Cişmelaru: „Pe viitor aştept să promovăm peştele, să învăţăm pe oameni să consume cât mai mult peşte. E un produs uşor, care conţine din ambundenţă Omega 3. Zona e una mirifică. Merită vizitată de turişti români şi străini. Avem frumuseţi neasemuite, sălbăticie. Şi, nu în ultimul rând, servicii de super calitate. Nu voi face niciodată rabat de la calitate.”
Elisei Virgil