Ultima bătălie din războiul pentru ocuparea unui post călduț și bine remunerat, în cadrul APIA Teleorman, a luat sfârșit. “Luna Iadului” s-a încheiat pentru cei șapte magnifici, concurenți, din întâmplare, pentru șapte locuri. Cu proba Oral. Rezultatul interviului a fost previzibil. Doar note de 9,5 și 10. Unul dintre ei a fost mai prost pregătit. A obținut doar 9. Rușinea elitelor! Departe de noi gândul de a spune că posturile au fost aranjate. Doar s-a confirmat ceea ce se știa. Și anume, „proprietarul slujbei” înainte de prima probă. Sau, ca la nuntă, se cunoaște de la început cine fură mireasa. Cu alte cuvinte, examenul a fost bine organizat, atât de transparent încât s-a văzut dinainte cine câștigă, așa cum se întâmplă cu mai toate job-urile scoase la concurs prin primăriile și instituțiile statului. Mulți dintre cei care au vrut să fie bugetari au trăit pe pi(e)le(a) lor o astfel de experiență.
Așa cu precizam într-un articol anterior, rudele și prietenii lui “Vicky”, fost subprefect al județului și fost angajat al APIA, actualmente auditor la Curtea de Conturi Teleorman, nu și-au făcut neamul de rușine. Au trecut cu brio fiecare probă, cu calificative de excepție, de parcă posturile au fost făcute după chipul și asemănarea lor. Gurile rele spun că pentru unii dintre fericiții câștigători este doar începutul ascensiunii. Că este împotriva firii ca, spre exemplu, doamna Dana, cumnățică, fost director economic la Protecția Copilului, să decadă profesional, la un amărât de post de consilier superior. După ce se mai usucă cerneala pe contractul de muncă, absolventa de privat, cu liceul la țară, va ajunge tot director economic. Că așa i-au hărăzit ursitoarele la naștere. Tot pe aceeași cărare va alerga și verișoara. Spre funcțiile din vârf. Poate șef pe la Juridic, că are experiență și e fată deșteaptă. Iar conform cutumei, lucrurile nu se vor opri aici. În semn de solidaritate, cel mai probabil, și ginerele bunei sale prietene, plimbat între primării și instituții, mai ceva ca Sfintele Moaște, pentru a face niscai vechime, mai devreme sau mai târziu, va conduce un Serviciu.
Și pentru că totul se învârte în jurul casei, capul familiei, pe vremea când era demnitar al statului, ne propunea “să reflectăm asupra moralei dintr-o variantă a unei celebre fabule: “Când bivolii-şi dispută teritoriul/ Probându-şi forţa şi hrănind orgoliul,/ În apa-nvolburată şi mâloasă/ Simt broaştele şi peştii-a morţii coasă”. Ce ziceti, domnule Florescu, mai este valabil?!
