Texte. Învățate pe de rost sau din auzite. Când îl asculți pentru prima dată, te impresionează. Ai impresia că oratoria și logica s-au inventat pe loc. Dacă riști să-l mai asculți de câteva ori, afli cu surprindere că băiatul se repetă. (Bine, între noi fie vorba, e o „meteahnă” a trecutului. Individul a repetat un an de liceu).
Eh, Doamne, personajul a fost atras de și în politică. Mai mult, i s-a dat si funcție. Și nu una neimportantă. Pe ce merite, nu se știe. Așa, pur și simplu. În campania electorală i s-a cerut să raspundă de două localități. Strategie, influență, mesaj, putere de convingere. După câteva zile de străbătut ulițe, inima a început să-i crească precum aluatul în copaie. Era sigur de victorie. Aducea argumente, făcea calcule. Degeaba amicii îl sfătuiau să se potoleasCă, Că se face de cacao, el o ținea una și bună că va sparge orice sondaj și va înscăuna doi primari! Aici nu vorbim de naivitate, ci de prostie. Și nu orice fel de prostie: una crasă-grasă! Bineînțeles Că Candidații pe care i-a păstorit au luat câteva procente acolo, de semințe, cum se zice.
Băiețelul ăsta, care se crede bărbat, a fost poreclit Fetița. Nu vă gândiți la prostii! Umblă cu pâra. Adică, duce vorbă de colo, colo. Nu are boașe. O treanță. O mahalagioaică. Cel mai urât gest. Un Conchita al politicii teleormănene. Poartă bărbuță și se crede urmaș al Brătienilor. În schimb, e tărâță!
Păi, băi, Rățoi-Puțoi, nu confunda supa de coadă de bou cu politica!
