26.7 C
Judeţul Teleorman
miercuri, septembrie 23, 2020

158 de ani de la Unirea Principatelor Române

Articole noi

CJSU Teleorman: Noi modificări privind scenariului de funcționare, în mai multe școli și grădinițe din județ

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Teleorman, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 22 septembrie 2020, a aprobat...

Alarmant! Numărul teleormănenilor infectați cu Coronavirus se apropie de 1.000. Într-o singură zi, 49 de persoane, confirmate pozitiv

Până astăzi, 22 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 114.648 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus...

CJSU Teleorman: Șapte unități de învățământ din județ și-au modificat scenariul de funcționare. În șase școli, lecțiile se vor ține on-line

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Teleorman, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 21 septembrie 2020, a aprobat...
Info TRhttps://infotr.ro
Stiri, reportaje, anchete si informații din Teleorman.

În primul articol din Constituţia statului român se proclama faptul că”România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

Acest stat naţional a apărut acum 158 de ani prin Unirea Principatelor Romane, numită şi Unirea cea Mică, la 24 ianuarie 1859, moment însemnat de afirmare a identităţii româneşti, a naţiunii române în Europa şi în lume.

În istoria noastră naţională, ziua de 24 ianuarie 1859 reprezintă dată la care s-a realizat Unirea prin dublă alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Moldova şi în Tara Românească.

Unirea tuturor teritoriilor locuite de romani într-un singur stat are ca punct de plecare unirea Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei, înfăptuită de către domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601). Cu toate că această unire a fost efemeră, idealul ei nu a fost uitat peste timp.

Ideea unităţii naţionale a fost reafirmata în timpul Revoluţiei de la 1848-1849, care deşi a fost înfrântă obiectivul său nu a fost abandonat niciodată.

Revoluţionarii romani din cele două Principate Dunărene (Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, Constantin A. Rosetti, Dimitrie Brătianu, Nicolae Golescu, Ştefan Golescu s.a.) au continuat din imigraţie, de la Paris, Viena, Londra, Frankfurt ori Constantinopol, lupta pentru unitate naţională.

După înfrângerea revoluţiei paşoptiste, situaţia Principatelor a fost reglementata de Rusia şi Turcia, prin Convenţia de la Balta Liman (1849), care restrângea autonomia Principatelor Romane.

Astfel, au fost numiţi doi domni: Barbu Ştirbei (1849-1856) în Tara Romanesca şi Grigore Alexandru Ghica (1849-1856) în Moldova, amândoi adoptând unele măsuri de modernizare a societăţii româneşti.

Desfăşurat în perioada anilor 1853-1856, Războiul Crimeei s-a încheiat cu victoria Franţei, Angliei, Sardiniei şi Turciei contra Rusiei.

Potrivit Congresului de pace de la Paris (1856), chestiunea romanescă privind unirea s-a transformat într-o problemă internaţională.

Prin Tratatul de pace de la Paris, din 30 martie 1856, s-a stabilit desfiinţarea protectoratului rusesc asupra celor două Principate, intrarea acestora sub garanţia colectivă a celor şapte Mari Puteri, restituirea către Moldova a celor trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail şi Bolgrad), libertatea de navigaţie pe Dunăre şi neutralizarea Marii Negre, întrunirea la Bucureşti a unei Comisii a Marilor Puteri spre a face propuneri de reorganizare internă.

Pentru realizarea unirii romanilor era nevoie de susţinerea puternică a statelor europene, în condiţiile în care Austria şi Imperiul Otoman nu erau de acord cu acest obiectiv.

Având poziţii diferite, totuşi,Marile Puteri au hotărât consultarea romanilor în problema unirii în cadrul aşa-numitelor Adunări ad-hoc.

În locul domnitorilor au fost numiţi caimacami (Teodor Balş şi apoi Nicolae Vogoride în Moldova şi Alexandru Ghica în Tara Românească), urmând ca aceştia să organizeze alegerile pentru Adunările ad-hoc.

La Bucureşti partida unionistă s-a organizat în jurul lui I.C.Brătianu şi C.A.rosetti,iar la Iaşi în jurul lui M.Kogălniceanu, Al.I.Cuza şi alţii.

Fiind în opoziţie, iniţial, separatiştii moldoveni au avut câştig de cauză, fiind sprijiniţi de Turcia şi Austria, puteri antiunioniste, ca şi de caimacamul Nicolae Vogoride, cel care a falsificat alegerile.

Divanurile ad-hoc (1857) aveau rol consultativ, fiind alcătuite din reprezentanţi aleşi din toate stările sociale (boieri, marea burghezie, biserica, ţărani). Acestea au adoptat rezoluţii asemanatoare în cele două ţări, prevăzând unirea într-un singur stat cu numele de România, prinţ străin dintr-o familie domnitoare a Europei, respectarea autonomiei şi a neutralităţii noului stat, adoptarea unor reforme capitale etc.

În acest context, Marile Puteri Europene s-au reunit în cadrul Conferinţei de la Paris (1858), adoptând o Convenţie (document cu rol de Constituţie) care prevedea Unirea sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, ce trebuia să aibă guverne, adunări şi domni separaţi.

Unele prevederi vizau instituţii comune, alegerea unei Comisii Centrale (cu atribuţii legislative) şi a unei Curţi de Casaţie şi Justiţie (cu atribuţii juridice),ambele cu sediul la Focşani, desfiinţarea privilegiilor şi rangurilor boiereşti, noi principii de organizare şi modernizare a statului.

Adunările Elective de la Iaşi şi Bucureşti l-au ales pe candidatul Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza, ca domnitor al Moldovei în data de 5 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti în data de 24 ianuarie 1859.

Alegerea ca domnitor al lui Cuza a reprezentat de fapt Unirea deplină a Moldovei şi Munteniei într-un singur stat sub numele de Principatele Romane.

Domnia lui Al.I.Cuza (1859- 1866) a reprezentat un pas înainte spre modernizarea ţării, prin adoptarea unor reforme majore în multe domenii ale vieţii economice, sociale, politice, culturale contribuind astfel la ridicarea prestigiului internaţional al statului naţional roman modern.

Unirea Principatelor române a reprezentat un drum deschis spre obţinerea mai târziu a Independenţei de Stat în 1877-1878 şi desăvârşirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Ziua de 24 ianuarie, declarată de-acum încolo zi de sărbătoare legală, este înscrisă pentru totdeauna în istoria patriei ca “Ziua renaşterii naţionale “.

Leon Armeanca

- Advertisement -
- Advertisement -
- Advertisement -
- Advertisement -
- Advertisement -
- Advertisement -
- Advertisement -
- Advertisement -
- Advertisement -
- Advertisement -

Recente

CJSU Teleorman: Noi modificări privind scenariului de funcționare, în mai multe școli și grădinițe din județ

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Teleorman, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 22 septembrie 2020, a aprobat...

Alarmant! Numărul teleormănenilor infectați cu Coronavirus se apropie de 1.000. Într-o singură zi, 49 de persoane, confirmate pozitiv

Până astăzi, 22 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 114.648 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 92.169 de...

CJSU Teleorman: Șapte unități de învățământ din județ și-au modificat scenariul de funcționare. În șase școli, lecțiile se vor ține on-line

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Teleorman, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 21 septembrie 2020, a aprobat modificarea scenariului de funcționare pentru...

Bani de la Guvern pentru comunele Plosca, Călmăţuiu, Brânceni, Călmăţuiu de Sus şi municipiul Roşiorii de Vede

Aproximativ 4,675 de milioane de lei vor ajunge în conturile a cinci unităţi administrativ teritoriale din judeţul Teleorman pentru achitarea unor lucrări efectuate şi...

Napoleon Constantin, un rom din comuna Gratia, spectacol de zile mari la Muzeul Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă joi, 24 septembrie 2020, de la ora 18.30, la Sala "Irina Nicolau", la vernisajul expoziţiei multimedia Tokmeala....

Articole similare

- Advertisement -