După cum se ştie, Ziua Culturii Naţionale a fost stabilită la 15 ianuarie din fiecare an, care este data naşterii Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Şi în alte ţări Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. De ce a fost declarată ziua lui Mihai Eminescu ca şi a Culturii Naţionale? Probabil pentru că marele poet reprezintă „omul deplin al culturii româneşti”, conform caracterizării făcute de filosoful Constantin Noica.
În aceste condiţii, nu poate fi surprinzător faptul că principalele instituţii culturale din judeţul Teleorman s-au pregătit să marcheze prin manifestări diverse Ziua Culturii Naţionale şi împlinirea a 168 de ani de la naşterea lui Eminescu.
La sala de festivităţi a Primăriei Alexandria, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman a organizat manifestarea cultural-artistică „Eminesciana”, moderator fiind şeful instituţiei Elena Popa. Mai întâi, scriitorul Florea Burtan, redactor şef al revistei „Caligraf”, a evocat etapele preliminare ale actului istoric de la 1 decembrie 1918. În opinia sa, avem datoria să păstrăm permanent recunoştinţa faţă de înaintaşii ce au făcut posibilă obţinerea libertăţii naţionale. El consideră că “din păcate, astăzi dovedim că nu am înţeles nimic din lecţia lor, dezbinarea, pe un fond de ipocrizie, luând locul unităţii politice desăvârşite”.
Cum actualitatea operei poetului Mihai Eminescu este o temă aflată deseori în atenţia criticilor literari, Ana Dobre a susţinut în continuare o prelegere despre „patriotism şi naţionalism” în creaţia eminesciană. Istoricul literar Stan V.Cristea a venit apoi cu informaţii interesante despre exegeţi teleormăneni care s-au aplecat asupra operei Luceafărului, cum sunt George Bălan, George Gană şi Mircea Scarlat. Poeta Nicoleta Milea ne-a îndemnat parcă să mergem şi să recitim versurile lui Eminescu, exemplificând cu fragmente din lirica acestuia.
În acest fel s-a trecut spre partea a doua a manifestării, cea artistică. Mai întâi, trupa „Arhaic”, în alcătuirea Nicolae Doboş, Alex Antonescu, Nicuşor Lină şi Eduard Chircu, ne-a încântat în stilul inconfundabil al muzicii folk. Interpretări emoţionante ale unor cântece inspirate de „Sara pe deal”, „Pe lângă plopii fără soţ” etc. au adus în acest cadru Corala „Axios” a preoţilor din Episcopia Alexandriei şi Teleormanului. Cu sensibilitate şi măiestrie artistică, Mircea Domnaru ne-a plimbat, de asemenea, prin lirica marelui poet. Dar cum Ziua Culturii Naţionale este în Anul Centenarului, grupul vocal bărbătesc Burnasul a creat o atmosferă vibrantă în sală prin cântece populare patriotice. , iar colegii lor instrumentişti de la Centrul Cultural, Florin Marin şi Mirel Neacşu, au interpretat pagini muzicale celebre.
Să consemnăm şi faptul că Centrul Cultural Teleorman a folosit acest prilej pentru a acorda diplome de merit unor colaboratori pentru activitatea din anul trecut, între cei răsplătiţi astfel afându-se Stan V.Cristea, Ana Dobre şi Nicoleta Milea.
X X X
Biblioteca Judeţeană Marin Preda din Alexandria a găzduit, de asemenea, luni, mai multe acţiuni culturale, sub genericul „Dor de Eminescu”. Nu mai puţin de patru expoziţii au fost amenajate la sala de lectură, trei dintre ele reunind cărţi: „Luceafărul literaturii româneşti – Mihai Eminescu”, „Biblioteca Teleormanul cultural” şi „Colecţia eCreator”. O serie de lucrări de grafică poetică a reunit expoziţia ce poartă semnătura cunoscutului artist Mihai Cătrună, fiind prezentate astfel în diferite ipostaze texte aparţinând lui Mihai Eminescu.
Despre importanţa zilei au vorbit managerul bibliotecii – Viorel Fota, şeful Direcţiei pentru Cultură Teleorman – Ştefan Apopei, Florea Burtan – scriitor şi Gianina Burcea – bibliotecar. În acest cadru s-a derulat şi prima ediţie a colocviilor noii reviste „Teleormanul cultural”, care a apărut la Roşiorii de Vede. Redactorul şef, Cristea Gabriel Moraru, a prezentat numărul unu al acestei publicaţii (trimestriale dacă am înţeles bine) pentru a face apoi o retrospectivă a literaturii roşiorene, multe cărţi fiind editate în colecţia „Drum”, susţinută financiar de administraţia publică municipală. Prezent aici, unul dintre autori, profesorul Ion Scarlat, s-a referit pe larg la ultimul său volum, „O istorie a sportului roşiorean”. După ce a străbătut un drum lung, din Maramureş la Alexandria, scriitorul, jurnalistul şi criticul literar Ioan Romeo Roşiianu (originar din Teleorman) s-a referit pe larg la locul revistei şi editurii „eCreator” în literatură. Numai anul trecut, a afirmat, sub egida „eCreator” de la Baia Mare au apărut în tiraje mari 30 de cărţi, fiind acordate unor autori 46 de premii.
Cum discuţiile au alunecat spre probleme actuale ale literaturii locale în context naţional, cu accente uşor polemice, Alexandru Cătrună a îndemnat pe cei prezenţi să nu uite, totuşi, că se află acolo motivaţi de ziua de naştere a lui Mihai Eminescu. Şi, ca o continuare firească, a emoţionat prin recitarea unor minunate texte lirice. Iar demersul său a fost completat tot poetic în stil artistic de Mircea Domnaru. O surpriză plăcută a constituit-o emoţionantul micro-spectacol dedicat lui Mihai Eminescu şi susţinut de elevi din clasa a treia de la Şcoala gimnazială „Ştefan cel Mare” din Alexandria.
ŞTEFAN STAN
